Comisia propune transferul sumei de 26,2 milioane de euro din cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională care fusese planificată inițial pentru programele Interreg NEXT 2021-2027 cu Rusia și Belarus către programele similare cu Ucraina și Republica Moldova, scrie Mediafax.
"Ucraina și Moldova sunt parteneri de încredere ai UE, iar UE se angajează ferm să coopereze pe termen lung cu acestea. Apropierea persoanelor care trăiesc de ambele părți ale frontierelor externe ale UE și întărirea colaborării dintre regiunile și părțile interesate de la nivel local din UE cu parteneri ucraineni și moldoveni reprezintă un pas concret în ceea ce privește promovarea păcii și a securității în regiune”, a declarat Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
Mai concret, aceste fonduri pot sprijini dezvoltarea serviciilor de sănătate, pot consolida capacitatea instituțională a autorităților publice ucrainene și moldovene, pot finanța dezvoltarea de proiecte de educație și cercetare sau sisteme de incluziune socială și programe de formare profesională pentru refugiați.
Finanțare majorată cu 68% pentru anul 2022.
În urma agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei și în conformitate cu măsurile adoptate de UE, în martie 2022, Comisia a suspendat cooperarea cu Rusia și cu aliatul acesteia, Belarus, în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră ale Instrumentului european de vecinătate și în cadrul programului Interreg pentru regiunea Mării Baltice.
Prin urmare, patru programe Interreg transfrontaliere care implică Ucraina și Moldova - Ungaria/Slovacia/România/Ucraina, Polonia/Ucraina, România/Moldova, România/Ucraina – și două programe transnaționale – Programul transnațional pentru regiunea Dunării și Interreg NEXT privind bazinul Mării Negre – vor beneficia de o finanțare majorată cu 68% pentru anul 2022.
UE adoptă al 6-lea pachet de sancţiuni contra Rusiei
Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat vineri al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei, a anunţat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit DPA.
Sancţiunile vizează capacitatea Rusiei de a finanţa războiul, prin impunerea de sancţiuni economice suplimentare, a declarat Josep Borrell. Pachetul de sancţiuni conţine o interdicţie completă asupra ţiţeiului brut şi produselor petroliere livrate pe mare, dar nu include petrolul transportat prin conducte, ceea ce înseamnă că măsura acoperă 90% importurile europene de petrol din Rusia.
Interdicţia face obiectul anumitor perioade de tranziţie pentru a permite sectorului şi pieţei globale să se adapteze. Noul pachet de sancţiuni a fost adoptat după ce Ungaria şi alte câteva ţări au făcut, pentru aproape o lună, un lobby masiv împotriva unei propuneri de embargou total asupra petrolului rusesc importat de UE.
Presiunile Ungariei
De asemenea, presiunile Budapestei au avut succes şi în privinţa exceptării patriarhului Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin, de la sancţiunile convenite de liderii statelor UE la începutul acestei săptămâni.
Noile sancţiuni prevăd excluderea celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank, din sistemul internaţional de comunicaţii financiare SWIFT, interdicţii asupra a încă trei posturi de televiziune ruse deţinute de stat şi sancţiuni contra unor indivizi răspunzători pentru crime de război comise în Ucraina.
Pentru ca noile măsuri să intre în vigoare după adoptarea oficială, ele trebuie să fie publicate în Jurnalul oficial al UE. Cele cinci runde precedente de sancţiuni UE contra Moscovei au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală, oficialităţi guvernamentale ruse de rang înalt şi pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
