Profesorul Avram Fițiu, conferențiar universitar la USAMV Cluj-Napoca, a fost invitat la DC News, unde a vorbit despre nevoia satului românesc de a deveni independent alimentar:
„Sunt două mecanisme de autarhie în mediul rural. Mecanismul clasic, cel al satului românesc, care până acum 32 de ani era autarhic, și noile comunități de neo-rurali, adică orășeni mutați la sat, care, sigur, fie sunt copii de la țară care s-au reîntors după 10-20 de ani de oraș, fie sunt orășeni care în fața modului în care arată astăzi orașul s-au dus la țară.
România ar trebui să redevină autarhică, cel puțin în vreme de criză alimentară și de război în jurul nostru, la nivel de sat tradițional românesc. Noi, astăzi, la nivel de sat românesc, nu mai suntem autonomi alimentar. Copiii au plecat în Spania sau Italia, iar acasă au rămas părinții și bunicii lor. Oamenii aceștia, datorită vârstei, nu mai sunt în stare să își asigure nici măcar nevoile lor, iar cu o pensie din sistemul comunist încă își mai pot permite să meargă la magazinul din sat și să cumpere o mâncare super chimizată, dar asta e situația actuală. Până nu ne întoarcem la un sistem de autonomie alimentară, nu putem rezolva o mare problemă de criză alimentară pentru România. Orașele sunt dependente de mâncare care provine din exterior, dar hai măcar să rezolvăm problema din satul românesc și el să devină autonom alimentar, așa cum era cândva.“, a precizat profesorul Fițiu.
Experiment în Franța
„În al doilea rând, aceste comunități noi, de neo-rural, sunt un fenomen care a început în Europa în 1950-1960 și acum, după 1990, îl cunoaștem și în România. Chiar am un caz, în Franța, unde un prieten francez, însurat cu o româncă, conduce cel mai important experiment de neo-rural din Europa, o fundație, Terre de Liens, cu un buget anual de un miliard de euro. Această fundație reinventează țărani în jurul marilor orașe din Franța și asta înseamnă că atunci când orașul se extinde și ajunge la o fermă zootehnică, cele două nu mai devin compatibile, pentru că orășeanul nu mai vrea să aibă miros de animale.
Astfel, ei cumpără orice fermă zootehnică de care se apropie un cartier nou, după care, din 40 de hectare, cât e ferma medie franceză, face 10-15 ferme legumicole și pomicole de 2-4 hectare, unde instalează pe un contract de concesiune tineri țărani sau orășeni și care pe baza unui contract de gestiune pe 49 de ani primesc o logistică de la A la Z în care ei nu mai fac nimic altceva decât asigură respectarea caietului de sarcini și anume să furnizeze doar hrană ecologică, să distribuie direct la domiciliu și să respecte elementele arhitecturale specifice teritoriului. Este cel mai important exemplu la scara Europei, unde vorbim de o acțiune structurală, pentru că un ONG a știut să facă rost de un miliard de euro anual. Au început acum 20 de ani cu sume modice, devenind asociație de utilitate publică“, a spus Avram Fițiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
