Un tânăr de 20 de ani din Ialomița, suspect de antrax, a fost internat la Institutul Matei Balș din Capitală. Potrivit Antena 3 CNN, medicii bănuiesc că mama tânărului, care a murit în urmă cu o zi, ar fi avut și ea antrax, iar tatăl său ar avea și el simptome.
Ministerul Sănătății a transmis o informare în care precizează că diagnosticul de antrax nu a fost confirmat până în acest moment, fiind vorba deocamdată doar despre o suspiciune. Probele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului sunt în lucru la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.
Ministerul Sănătății: Două persoane au semnalat că au manipulat și consumat carne de oaie provenind din gospodăria proprie
"Suspiciune de antrax, neconfirmată până în acest moment, raportată astăzi de către reprezentanții Institutului Național de Boli Infecțioase dr. Matei Balș din București. Conform informațiilor furnizate, cele două persoane au semnalat că au manipulat și consumat carne de oaie provenind din gospodăria proprie. În prezent, probele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului sunt în lucru la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Analizele efectuate vor stabili cu exactitate dacă este vorba despre un caz confirmat de antrax.
Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară de Stat, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București și Direcția de Sănătate Publică Ialomița, monitorizează îndeaproape situația. Autoritățile sunt în contact permanent cu cadrele medicale implicate în gestionarea cazurilor și se asigură că toate măsurile de prevenire a răspândirii posibile a infecției sunt respectate cu rigurozitate.Vă vom ține la curent cu orice noi informații relevante în legătură cu această situație", transmite Ministerul Sănătății.
Ce este antraxul
Antraxul este o boală infecțioasă acută cauzată de bacteria Bacillus anthracis, care formează spori extrem de rezistenți și care se găsește în mod natural în sol în multe regiuni ale lumii. Boala afectează în special animalele erbivore, cum ar fi vitele, oile și caprele, dar poate fi transmisă și la oameni. Infecția umană apare, de obicei, prin contactul direct cu animale infectate sau cu produse contaminate de origine animală, cum ar fi pielea, lâna sau carnea. În plus, oamenii se pot infecta prin inhalarea sporilor bacterieni, prin pătrunderea acestora în organism prin tăieturi sau leziuni ale pielii, ori – mai rar – prin consumul de carne contaminată care nu a fost suficient gătită.
Simptomele antraxului diferă în funcție de calea de infectare. Forma cutanată, cea mai frecventă, debutează cu o mică umflătură care seamănă cu o mușcătură de insectă, apoi se transformă într-o veziculă și ulterior într-o leziune cu o crustă neagră caracteristică, nedureroasă în stadiul avansat. Forma inhalatorie, cea mai severă, începe cu simptome asemănătoare unei răceli sau gripe (febră, oboseală, tuse), dar evoluează rapid spre dificultăți respiratorii, șoc și deces, dacă nu este tratată prompt. Forma gastrointestinală provoacă greață, vărsături, dureri abdominale severe și diaree, uneori cu sânge. Toate formele de antrax necesită tratament rapid.