România se află într-un punct de inflexiune economică. Într-o analiză detaliată publicată pe blogul său, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, explică de ce, în ciuda unui deficit record și a tensiunilor externe, țara noastră nu este în pericolul iminent al unei crize de tip Grecia sau Argentina. Totuși, avertismentele sale sunt ferme: ajustarea fiscală este urgentă, iar soluțiile trebuie să fie credibile, coerente și predictibile.
„Cu puține zile în urmă, România a primit confirmarea, din partea agențiilor de rating, că măsurile fiscal-bugetare recent adoptate au reușit să evite încadrarea ratingului de țară, asociat titlurilor suverane, în categoria nerecomandată investițiilor (eng. junk). Materializarea acestui rating ar fi avut un impact negativ sever asupra perspectivelor de dezvoltare ale țării”, spune acesta.
România a evitat ratingul „junk”, dar pericolul nu a trecut
Marinescu atrage atenția că evitarea acestui prag nu înseamnă că pericolul a trecut: „Reconfirmarea ratingului de țară într-o categorie recomandată investițiilor constituie un semnal de încredere, dar nu elimină riscurile asociate dezechilibrelor bugetare și externe. Nevoia imperativă de corecție bugetară survine pe fondul unor obiective (re)devenite prioritare – ieșirea din procedura de deficit excesiv, sustenabilitatea datoriei publice, corectarea dezechilibrelor externe. Caracterul urgent al ajustării bugetare intervine după derapajul bugetar din 2024, când România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB în termeni ESA, cel mai mare deficit bugetar la nivelul Uniunii Europene”.
Anul 2024 a adus cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB. În acest context, autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri dure, dar insuficiente, mai spune viceguvernatorul BNR.
„Ajustarea deficitului a început chiar cu bugetul anului curent, în principal prin măsurile de înghețare a salariilor din sistemul public și a pensiilor. Însă și construcția bugetară a anului 2025 și-a dovedit fragilitatea, subestimând sever deficitul bugetar”, scrie Marinescu.
Cosmin Marinescu: România nu este Grecia!
El subliniază că imaginea unei „corecții bugetare de amploare” nu ar trebui confundată cu dezastrul prin care a trecut Grecia în 2009.
"S-a aflat România cumva pe marginea prăpastiei în care Grecia s-a prăbușit în 2009?! România de acum este fundamental diferită de Grecia de atunci, prin cadrul economic mult mai rezilient în raport cu situația unei crize financiare profunde la nivel global, precum criza din 2008-2009. Grecia a avut de rezolvat intrarea în incapacitatea de plată, forțând semnarea mai multor acorduri vitale de bailout cu CE, BCE și FMI („Troika”) și “iertări” de datorii, fără precedent în istoria recentă a episoadelor de restructurare a datoriilor suverane.
Atunci când analizăm tabloul unei economii cu nevoi urgente de corecție bugetară, cele mai relevante dimensiuni, care trebuie evaluate responsabil, vizează deopotrivă amploarea dezechilibrelor și evoluția de ansamblu a activității economice.
Derapajul bugetar al României în 2024 (-9,3% din PIB) a fost, într-adevăr, sincronizat cu un sold negativ al contului curent (-8,4% din PIB). Valorile sunt, însă, mai puțin tensionate decât cele specifice Greciei în anul 2009 (deficit de 15,4% din PIB și, respectiv, deficit de cont curent de 12,5% din PIB).
Un alt set de repere vizează datoria guvernamentală, care în cazul Greciei se apropia de 130% din PIB nominal, datoria externă fiind 180% din PIB. Iar expunerea sistemului bancar european la datoria publică a Greciei era una impresionantă, în special pentru băncile din Franța, Germania și Marea Britanie, cu riscuri de contagiune severe.
În România, la finalul anului 2024, datoria guvernamentală se poziționa la 55% din PIB, cu tendințe ascendente, iar cea externă la 58%, situație incomparabilă cu cea a Greciei", a explicat Marinescu.
Nici modelul Argentina nu ni se potrivește
Pe cealaltă parte a spectrului, România nu poate aplica modelul de consolidare bugetară prin tăieri masive, așa cum a făcut Argentina sub conducerea lui Javier Milei, subliniază viceguvernatorul BNR.
"Programul „zero deficit” al Președintelui Javier Milei a fost intens vehiculat drept un exemplu de eficiență în reducerea cheltuielilor bugetare, însă ignorând diferențele fundamentale între sistemele constituționale și cele legislative, prioritățile naționale și, mai ales, contextele economice la care ne raportăm.
Să nu uităm că reformele din Argentina au intervenit în contextul unei crize economice fără precedent, când rata inflației se apropiase de 300% anual, iar reducerea deficitului s-a făcut pe seama unor tăieri masive de cheltuieli cu funcționarea statului - desființări de autorități, ample disponibilizări, stoparea finanțării multor programe naționale.
Administrația Milei a redus bugetul pentru sănătate al Argentinei la aproape jumătate. Mii de angajați din sănătate au fost concediați. Desființarea de autorități, suspendarea programelor de depistare timpurie a cancerului, înghețarea fondurilor federale pentru campaniile de imunizare, reducerea pachetului de servicii medicale asigurate pentru pensionari, sunt măsuri care au adus economii la buget, însă cu ce costuri sociale?!
Similar, bugetul pentru educație a fost redus la aproape jumătate, iar 68 de laureați Nobel în chimie, medicină, economie și fizică au trimis o scrisoare președintelui argentinian, exprimându-și îngrijorarea cu privire la reducerile drastice în finanțarea științei și tehnologiei, și a impactului acestor reduceri asupra dezvoltării Argentinei.
Sistemul administrativ din România are nevoie, într-adevăr, de o reformă profundă, însă una care să decurgă din regândirea circuitelor administrative, axată pe creșterea capacității administrative și a eficienței în relația dintre stat și cetățean. Pe de altă parte, cifrele arată că spațiul bugetar este relativ limitat în privința aparatului statal", mai spune acesta.
Viceguvernatorul BNR face o radiografie clară a aparatului bugetar și subliniază că marjele de manevră sunt restrânse: „Educația și sănătatea înseamnă împreună, la nivel central și local, puțin peste 630 mii de posturi (...), în condițiile în care cele două sectoare se confruntă cu deficite severe în materie de resurse umane (...).”
Ajustare echilibrată, nu austeritate
Cosmin Marinescu pledează pentru o ajustare echilibrată, care să combine măsurile fiscale cu investiții și politici de susținere a creșterii economice.
„Dimensiunea amplă a corecției bugetare necesare României arată, fără tăgadă, că ajustarea deficitului nu se putea face doar prin reducerea cheltuielilor. (...) Adevărata reușită în fața provocărilor actuale este implementarea unor politici publice care să asigure un echilibru între ajustarea deficitelor și sprijinirea creșterii economice”, spune el.
România riscă să intre într-o fază de stagnare economică, avertizează viceguvernatorul, iar acest risc trebuie gestionat cu prudență.
„În ultima perioadă, prognozele arată că România pare că se împotmolește în zona unor creșteri economice fragile (...). În acest context, riscul major este de a traversa o etapă de stagflație”, scrie Marinescu în analiza sa.
Deși România se confruntă cu provocări majore, mesajul lui Cosmin Marinescu este unul de responsabilitate, nu de panică.
„România nu este Grecia, deci nu vorbim despre scenariul intrării în incapacitate de plată. România nu este Argentina, deci nu puteam spera să reducem deficitul bugetar doar pe seama cheltuielilor”, spune el.
„Între aceste exemple extreme de ajustare, calea necesară este ajustarea echilibrată, care să răspundă atât urgențelor de consolidare bugetară, cât și nevoii de a beneficia de creștere economică sustenabilă. (...) Adevărata reușită în fața provocărilor actuale este implementarea unor politici publice care să asigure un echilibru între ajustarea deficitelor și sprijinirea creșterii economice. Fără „tratarea” deficitului bugetar, problemele structurale se adâncesc, încrederea scade, riscurile cresc și ratăm oportunități. Fără o creștere economică îndeajuns de robustă, eforturile de consolidare fiscală ar putea fi lipsite de eficiența așteptată”, concluzionează Marinescu.