Sentință definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție: Partidul Național Liberal a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și este obligat să restituie la buget peste 14,1 milioane de lei (aproximativ 2,8 milioane de euro). Banii au fost cheltuiți în campania lui Nicolae Ciucă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a avut pe masă disputa judiciară declanșată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) împotriva Partidului Național Liberal. Magistrații instanței supreme au respins definitiv recursul înaintat de PNL și au menținut decizia Curții de Apel București.
Nota de plată este una uriașă: liberalii trebuie să plătească suma de 14.117.378,04 lei, adică aproximativ 2,8 milioane de euro.
Litigiul a pornit de la controalele efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă asupra cheltuielilor electorale decontate în campania prezidențială a fostului lider PNL Nicolae Ciucă. Inspectorii au refuzat validarea fondurilor și au contestat legalitatea modului în care acești bani publici au fost direcționați și justificați în documente.
Odată cu instalarea noii conduceri PNL, s-a ordonat un audit amănunțit pentru a evalua dimensiunea dezastrului financiar lăsat în urmă. Concluziile acestui raport intern nu au fost însă prezentate public până acum.
Ce au cerut liberalii în fața magistraților
Dosarul a pornit de la o situație financiară din campania prezidențială din 2024. Conform raportului detaliat al fondurilor electorale, liberalii au raportat cheltuieli totale de peste 17,6 milioane de lei. Mai mult de 14,1 milioane de lei ar fi provenit din subvenția acordată de stat, iar restul de 3,5 milioane de lei din surse private. Problema a explodat după ce partidul a cerut rambursarea întregului pachet financiar și a încasat inițial banii, deși legislația interzice recuperarea de la stat a unor fonduri acoperite tot din subvenții publice.
În fața judecătorilor, avocații PNL au încercat anularea ordinului prin care AEP a cerut recuperarea banilor. Reprezentanții formațiunii au susținut că instituția de control a depășit cadrul legal și că a efectuat verificări neautorizate în baza ordonanței privind alegerile din 2024. Mai mult, partidul a reclamat faptul că inspectorii nu au aplicat nicio amendă contravențională principală, iar recuperarea sumelor nu poate funcționa ca sancțiune izolată. Argumentele nu au convins însă completul de judecată: instanța supremă a respins definitiv obiecțiile și a stabilit că fondurile asigurate deja din subvenție nu pot face obiectul unei noi plăți din bugetul public.