În cadrul emisiunii „Răspundem! Sâmbăta”, moderată de Dana Iancu și difuzată de DC News, invitații au abordat un subiect delicat, dar extrem de actual: disfuncțiile sexuale și factorii care le determină.
Alături de realizatoare s-au aflat doctorul Liviu Adrian, ultrapsihologul Radu Leca și Mihail Jianu, realizatorul emisiunii, care au analizat fenomenul din perspectivă psihologică, endocrinologică și comportamentală.
Factorii care determină disfuncțiile sexuale
Moderatoarea a deschis discuția cu o întrebare esențială privind cauzele disfuncțiilor sexuale, într-un context social dominat de presiune, comparație și expunere online.
Dr. Liviu Adrian a explicat că unul dintre factorii frecvenți este consumul de conținut pentru adulți, început uneori încă din adolescență sau tinerețe.
„Pot să fie odată un consum de conținut pentru adulți care s-a întâmplat la un moment dat, fie în adolescență, fie în perioada tinereții. Un alt factor este compararea cu alte persoane, pentru că trăim într-o societate în care social media este la putere. În momentul de față avem o sumedenie de influenceri care mai de care și așa mai departe, iar noi nu știm ce este în spatele vieții acelor oameni. Poate săraca femeie care arată foarte bine pe social media, pe Instagram ea nu poate să aibă orgasm. Noi nu avem de unde să știm lucrurile astea. Dar o percepem, wow, cât de frumoasă, sexoasă este ea, îți dai seama ce viață sexuală are și atunci apare această parte de comparație”, a explicat acesta.
Masturbarea excesivă duce la disfuncții sexuale: mit sau realitate?
Discuția a avansat către un subiect frecvent controversat și adesea încărcat de prejudecăți, unul dintre cele mai des întâlnite mituri în spațiul public atunci când vine vorba despre viața intimă și performanța sexuală.
„Asta e un mit. Masturbarea excesivă poate să ducă eventual la o letargie la o supra-solicitare a receptorilor. Bărbatul respectiv, dacă vorbim despre el, în ziua respectivă o să cam fie legumă, se cam duce din energia săracului om. Într-adevăr, în timp poate provoca, dar depinde și cum o face. Dacă bărbatul respectiv sau femeia respectivă o face conștient și cu amintiri foarte importante cu amintiri din propria experiență atunci lucrurile sunt în ordine. Poate da cel mult o stare de oboseală, dar și o letargie. Dar dacă masturbarea se face compulsiv la conținut pentru adulți ai o problemă. De ce? În primul rând pentru că se deformează o dată sistemul de recompensă care e destul de complicat și intervin aici mai mulți hormoni, e o întreagă furtună hormonală. Intervin mai multe structuri din creier, inclusiv partea prefrontală, se percepe ideea că sexualitatea înseamnă să privim pe ecran la niște oameni care fac lucrul ăsta”, a punctat Liviu Adrian.
Trauma ascunsă și dinamica excitației
Radu Leca a subliniat dimensiunea psihologică profundă a fenomenului. Acesta a atras atenția că, în anumite situații, asocierea compulsivă cu anumite tipologii de conținut poate indica traume din copilărie, uneori neconștientizate.
„Trebuie să specificăm din punct de vedere al naturii psihologice cu conținut de schimbare și transformare pe dinamică sexuală și ritmicitate cognitivă respectiv ce tipuri de gânduri apar, când apar, cum apar. Dacă masturbarea are loc în prezența unor factori de tip pornografie legală cu conținut hentai, intrăm sub o incidență a noțiunii de abuz avut în perioada 5-12 ani în care subiectul este profund traumatizat, fără să-și seama concret de abuz. Doar în perioada de structură de ședințe cu conținut hipnoterapeutic ajunge să le integreze, să-și seama de ce are erecție sau în cazul doamnelor de ce au această dorință de a se atinge în prezența acestor tipologii de desene animate. Ulterior, trebuie terapie ani de zile ca să iasă de sub această incidență. Dar aici avem un element negativ, mult mai negativ evident pe structura de excitație în baza filmelor pentru adulți, noțiunea concretă de tricuplu în care subiectul singur fiind în cameră într-o cameră pe semi-umbră se excita în prezența vizualizării filmelor cu trei parteneri, indiferent de sexul lor, lucru care intră evident tot pe egida de abuz”, specifică acesta.
Stresul, blocajul și lipsa educației sexuale
Dana Iancu a propus extinderea discuției către rolul stresului.
Mihail Jianu a explicat că stresul blochează mintea și afectează direct dorința și excitația:
„Stresul de obicei blochează mintea. Totul se întâmplă la senzațiile primare. Senzația și percepția sunt primarele în mentalul nostru. Stresul nu poți să-l măsori, de aceea avem nevoie să prevenim acest stres prin somn, prin o educație alimentară echilibrată, prin sport și aș recomanda să înceapă educația sexuală între 10-12 ani.
Sexualitatea este un subiect tabu în România. Nu se învață la școală. Nu se învață decât secvențial, răspunsurile primite de la mamă, tată, foarte rar din altă parte. Nu avem un manual să ne ghidăm sau să învățăm copiii să înceapă viața sexuală corespunzător sau care sunt problemele apropo de disfuncție în viața sexuală. Și atunci mergem pe un tărâm plin de gropi, din punctul meu de vedere. Și dacă nu avem o educație în acest sens, stresul, frica apar destul de frecvent, deoarece nu știm ce să facem. Imităm, copiem, dar fără să facem ceea ce simțim noi. Nu comunicăm sau nu spunem tot ceea ce ne dorim.
Odată ce se întâmplă acest fenomen de închidere apare stresul. Stresul este bun din punctul meu de vedere, dar în cantitate mică. Dacă este depășită cantitatea de stres apare blocajul. Odată ce apare blocajul, apare acest tip de disfuncție pe partea de dorință, adică acel libidou scăzut. Excitarea este în incapacitate, absența sau chiar întârzierea orgasmului și la bărbați și la femei și nu poți să te exprimi sau să îți arăți iubirea și dragostea și sexualitatea 100%. De aici apar problemele”.
Stresul cronic și „baia de cortizol”
Dr. Liviu Adrian a detaliat mecanismul biologic al stresului cronic:
„Ar trebui înțelese mecanismele care stau în spate. Stresul este bun, face parte din fiziologia noastră, de asta am supraviețuit, pentru că aveam un hormon numit cortizol, spaima multor oameni. Când vorbim despre un stres acut și intrăm într-o perioadă de stres cronic: mail-uri, deadline-uri, ce o să spună vecinul, o să fiu capabil cu următoarea mea parteneră să am erecție, etc.
Atunci intrăm în perioada aceasta de stres cronic și corpul reacționează. Oprește absolut tot pentru că ne inundăm într-o baie de cortizol și de adrenalină, pentru că acționează și sistemul de fight or flight și bineînțeles că în momentul ăla corpul vrea să supraviețuiască. Pe el nu îl mai interesează nimic altceva și începe să oprească funcțiile: Avem nevoie de metabolism? Tăiem. Sângele va pleca din zona de periferie, zona pelvină care ne interesează pe noi și se va duce către exterior, către mușchii mari, că trebuie să alerg mai bine. Nu se mai face switch-ul între sistemul nervos parasimpatic și cel simpatic, rămânem pe stare de fugă. Nu-l mai interesează funcția din punct de vedere al reproducerii”.
Cum se manifestă la femei disfuncțiile sexuale?
În cazul femeilor, manifestările pot fi similare, dar cu nuanțe specifice, spune Liviu Adrian.
„Doamnele pot prezenta o dificultate în a avea gânduri din punct de vedere sexual. O dificultate în sensul că nu există. Și atunci va exista dificultate și în inițiere, dar și în acceptarea de propuneri din punct de vedere al stimulării sexuale. Pot să existe dificultăți în partea de excitare, în care mintea spune da, vreau, dar corpul spune că nu, se opune din diferite cauze. Pot să fie și cauze medicale. Perimenopauza sau menopauza pot fi una din cauze, dar poate să existe o secreție abundantă de prolactină și atunci creierul spune, păi stai așa un pic, eu sunt în perioada de lactație, n-am nevoie, o să opresc ovulația și secreția de hormonii, androgeni.
Un alt factor pot fi și medicamentele. Există, de exemplu, unii bărbați care iau betablocante, cum este Metoprololul, care poate să ducă la disfuncție sexuală din punct de vedere al excitației sau poate împiedica o erecție fermă.
Noi, în general, pe partea de endocrinologie ne combatem un pic cu psihiatrii cu antidepresivele, mai ales cele recaptatoare de serotonină, pentru că este o clasă de medicamente care poate să ducă la disfuncție sexuală pe partea asta de excitare.
Există și clase de medicamente mai prietenoase cu sexul și atunci, întotdeauna, dacă un bărbat sau o doamnă este pe tratament psihiatric, atunci ar trebui să discute cu medicul și să spună dacă nu se simte bine și să schimbe aspectul ăsta. Sau se mai poate întâmpla cu permisiunea medicului sau cu sfatul medicului să întrerupă pe perioada de weekend și să revină la tratament de luni”, explică medicul Liviu Adrian.