Preţul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârşitul lunii mai, în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă şi Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, evoluţie determinată de creşterea cotaţiilor petrolului Brent şi a preţurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers, arată analiza realizată de Asociaţia Energia Inteligentă.
Piaţa combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore:
- evoluţia ţiţeiului Brent (benchmark global)
- marjele de rafinare pentru motorină (gasoil)
- costurile logistice şi cererea sezonieră
- cursul dolar/leu
- nivelul taxelor şi accizelor din România.
”În mod normal există o relaţie directă între aceste elemente: Brent - Motorina ARA - Motorina România Hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) este referinţa europeană pentru produsele rafinate, iar evoluţia preţului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către pieţele regionale, inclusiv România”, declară Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.
În scenariul pesimist, după o creştere de 80% în primele 10 zile de conflict, preţul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile.
Potrivit analizei, scenariul pesimist ar putea apărea în cazul unor tensiuni severe pe piaţa produselor rafinate, generate de un posibil deficit de motorină în Europa, de eventuale sancţiuni suplimentare asupra produselor rafinate ruseşti, de opriri neplanificate în rafinăriile europene sau de creşterea cererii înainte de sezonul agricol şi de vârful activităţilor de transport.
Prețul motorinei, șoc major pentru piață
În acest context, preţul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, nivel care ar reprezenta un şoc major pentru piaţă, peste episoadele înregistrate în timpul crizei energetice din 2022.
Scenariul mediu, considerat de autorii analizei drept cel mai probabil, presupune o creştere a preţurilor în următoarele 80 de zile similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Acesta reflectă o piaţă tensionată, dar funcţională, caracterizată prin cerere sezonieră ridicată, stocuri relativ scăzute în Europa şi marje de rafinare stabile.
Scenariul optimist
În scenariul optimist, în care creşterea preţurilor ar fi limitată la aproximativ 41%, ar fi necesară o stabilizare a ofertei la nivel global, susţinută de majorarea producţiei rafinăriilor, reducerea marjelor de rafinare şi de o eventuală încetinire a economiei globale.
"Preţurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producţia, deoarece Strâmtoarea Hormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunţat reduceri preventive ale producţiei de petrol şi ale producţiei de rafinărie, invocând ameninţările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz", susţin autorii analizei.
În Irak, producţia celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, faţă de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul, precizează sursa citată.
Potrivit studiului, scenariul pesimist ar implica un şoc geopolitic major sau un deficit semnificativ pe piaţa globală a petrolului, în contextul unui posibil conflict major în Orientul Mijlociu, al reducerii producţiei de către statele OPEC+ şi al unor perturbări importante ale transportului maritim prin rute strategice precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
180 de dolari pe baril, scenariul pesimist
În acest caz, cotaţia petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril, nivel care ar genera probabil inflaţie energetică la nivel global şi presiuni puternice asupra preţurilor tuturor combustibililor.
În scenariul mediu, care presupune o creştere de aproximativ 44% în următoarele 80 de zile, piaţa petrolului ar rămâne tensionată, pe fondul unei cereri globale în creştere, alimentate în special de economia Chinei şi de sectorul transporturilor, în condiţiile unei oferte relativ limitate. Potrivit specialiştilor, intervalul de 120-135 de dolari pe baril este frecvent asociat unei pieţe petroliere tensionate.
Scenariul optimist, care indică o creştere de aproximativ 20% în acelaşi interval, presupune o evoluţie moderată a cererii, stabilitate în producţia globală de petrol şi absenţa unor noi şocuri geopolitice.
Potrivit analizei, în România preţul motorinei la pompă este influenţat de evoluţia preţului produsului rafinat pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers (ARA), de costurile logistice, marjele distribuitorilor, dar şi de nivelul accizelor şi al taxei pe valoarea adăugată.
Un model simplificat al relaţiei dintre aceste variabile, bazat pe date statistice din 2026, indică faptul că o creştere de 10% a cotaţiei petrolului Brent se poate traduce într-un avans de 12% - 15% al preţului motorinei în hub-ul ARA şi într-o majorare de aproximativ 8% - 10% a preţului la pompă în România.
Motorina este, de regulă, mai volatilă decât benzina, deoarece are o cerere industrială şi logistică mai ridicată, stocurile sunt mai reduse, iar marjele de rafinare fluctuează mai puternic, precizează sursa citată.
Când ajunge prețul motorinei la pompă la 11,5 lei
Pe baza probabilităţilor aproximative ale scenariilor analizate, estimarea pentru următoarele trei luni indică un nivel de aproximativ 1.500 de dolari pe tonă pentru motorina tranzacţionată în hub-ul ARA, o cotaţie a petrolului Brent de circa 130 de dolari pe baril şi un preţ al motorinei în România de aproximativ 11,5 lei pe litru.
Analiza mai arată că evoluţia preţurilor ar putea fi influenţată de mai mulţi factori de risc. Printre elementele care pot determina creşteri suplimentare se numără escaladarea conflictelor geopolitice, reducerea producţiei de către statele OPEC+, eventuale probleme tehnice în rafinăriile europene sau blocaje logistice pe rute maritime importante, precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
Pe de altă parte, o recesiune globală, creşterea producţiei de petrol în Statele Unite, aprecierea dolarului sau scăderea cererii industriale ar putea tempera evoluţia preţurilor.
Pentru România, întrebarea nu este dacă se va scumpi combustibilul
Totodată, analiza subliniază că, în ultimul deceniu, capacitatea de rafinare a Europei a scăzut, după ce mai multe rafinării au fost închise sau convertite pentru producţia de biocombustibili, iar sancţiunile asupra produselor rafinate ruseşti au eliminat o sursă importantă de aprovizionare pentru piaţa europeană.
"Rezultatul este o piaţă caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina. În acest context, orice creştere a preţului petrolului brut se transmite rapid în preţul motorinei. Relaţia dintre cele două pieţe este amplificată de aşa-numitul crack spread diesel, diferenţa dintre preţul petrolului brut şi cel al produsului rafinat. Când cererea este ridicată şi capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgeşte, iar motorina devine mai scumpă chiar şi decât ar sugera evoluţia petrolului", se mai precizează în document.
Piaţa petrolului rămâne extrem de volatilă, semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creştere a preţurilor combustibililor în următoarele luni, subliniază autorii cercetării.
"Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede şi cât de mult", a adăugat preşedintele AEI, conform Agerpres.