Situația a apărut în urma incidentului de joi în care a fost implicată o rachetă rusească Soiuz. Rachetele şi capsulele Soiuz, care au devenit transportatorul exclusiv al tuturor astronauţilor de pe Terra către ISS începând din 2011, vor rămâne la sol până la finalizarea unei anchete ce a fost demarată de agenţia spaţială rusă şi care vizează cauzele aflate în spatele defectării unei rachete cu doi astronauţi la bord - un rus şi un american - joi, în Kazahstan.
Astronautul Nick Hague şi cosmonautul Aleksei Ovcinin au fost nevoiţi să activeze procedura de urgenţă pentru a-şi detaşa capsula de racheta purtătoare la aproximativ două minute după lansare. Ei au reuşit să revină pe Terra teferi, coborârea capsulei Soiuz fiind încetinită de un set de paraşute.
Cât timp ar putea să dureze această suspendare a zborurilor cu echipaje umane?
Următoarea lansare a unei capsule Soiuz, cu trei astronauţi la bord, spre ISS era programată pe 20 decembrie, însă toate zborurile au fost suspendate pe durata anchetei, care deţine şi o procedură penală. În cel mai bun caz, suspendarea zborurilor ar trebui să dureze 'mai multe luni', a declarat pentru AFP Erik Seedhouse, profesor la universitatea de aeronautică Embry-Riddle din Florida.
El reaminteşte că vehiculele Progress, ce transportă doar materiale şi provizii, dar ale căror lansatoare sunt similare cu racheta care s-a confruntat cu o problemă tehnică joi, au cunoscut la rândul lor o serie de eşecuri în 2015. 'În cazul prezent, este vorba despre vehicule cu echipaje umane, deci anchetele ar trebui să fie încă şi mai riguroase', a explicat expertul american.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a recunoscut deja că incidentul ar putea avea un impact asupra calendarului zborurilor spre ISS. Nu este exclus ca cei trei membri ai echipajului actual de pe ISS - germanul Alexander Gerst, americanca Serena Aunon-Chancellor şi rusul Serghei Prokopiev - să fie nevoiţi să rămână la bordul staţiei mai mult timp decât era prevăzut, în contextul în care ei ar fi trebuit să revină pe Terra în luna decembrie.
Data-limită pentru o revenire pe Terra
În general, ISS are la bordul ei cinci sau şase spaţionauţi, care participă la misiuni de aproximativ şase luni. Ei se succed la bordul ISS, iar staţia orbitală este astfel locuită în permanenţă începând din noiembrie 2000. O problemă potenţială este aceea că vehiculul ce le permite să revină pe Terra, care este deja andocat la ISS, are o limită de funcţionare de 210 zile începând cu momentul conectării la staţie - iunie 2018 - din cauza bateriilor instalate la bordul său, potrivit declaraţiilor făcute de Erik Seedhouse, fapt ce împinge până în ianuarie 2019 data-limită pentru o revenire a sa pe Terra.
Acesta este cu adevărat singurul factor constrângător, a adăugat John Logsdon, expert american în istorie spaţială şi profesor emerit la Universitatea George Washington. În ceea ce priveşte proviziile, echipajul poate să reziste multe luni, iar ISS este cu regularitate aprovizionată prin intermediul unor misiuni cu vehicule de tip cargo japoneze şi americane.
Când vor fi pregătite rachetele americane?
NASA şi-a retras din circulaţie navetele spaţiale în 2011 şi plăteşte Rusiei zeci de milioane de dolari pentru un loc la bordul capsulelor Soiuz pentru a-şi transporta astronauţii la bordul ISS. Însă aceste contracte se vor încheia la sfârşitul anului 2019 şi NASA a încheiat deja contracte cu companii private americane care vor prelua ştafeta: pe de-o parte cu Boeing şi pe de altă parte cu SpaceX.
Afectată de o serie de constrângeri mai mari asupra bugetului decât în epoca proiectului lunar Apollo, NASA şi-a schimbat relaţia pe care o avea cu industria aerospaţială, devenind client al acesteia, în condiţiile în care ea era în trecut partener al marilor grupuri industriale americane pentru a-şi dezvolta propriile rachete. SpaceX, compania antreprenorului Elon Musk, care este şi patronul constructorului de automobile electrice Tesla, s-a strecurat în această nişă cu ajutorul rachetelor sale Falcon 9.
Calendarul SpaceX
SpaceX a lansat din 2012 numeroşi sateliţi ai agenţiei spaţiale americane şi a realizat deja 16 misiuni de aprovizionare a ISS. În consecinţă, SpaceX a fost selecţionată pentru a trimite astronauţii NASA pe ISS, marcând o premieră istorică pentru o companie privată. Însă programul ei, la fel ca programul Boeing, a acumulat întârzieri, aşa cum se întâmplă adeseori în acest domeniu de activitate.
Cel mai recent calendar SpaceX prevede un prim zbor de testare (fără încărcătură) al rachetei Falcon 9, echipată cu noua capsulă locuibilă Dragon, în ianuarie 2019. Un prim test cu echipaj uman la bord va avea loc în iunie 2019. În cazul Boeing, cele două teste similare vor avea loc în martie 2019, respectiv august 2019.
Care este riscul pentru NASA?
Problemele cu care se confruntă rachetele Soiuz reprezintă o mare provocare pentru Statele Unite, care şi-au fixat ca politică oficială asigurarea unei prezenţe continue americane în spaţiu. O întrerupere ar fi dezastruoasă în termeni de imagine, dar şi pentru numeroasele activităţi de cercetare demarate la bordul ISS, care este un veritabil laborator ştiinţific.
Cea mai mică întârziere acumulată de SpaceX şi Boeing riscă să împingă omologarea acelor vehicule şi prima lansare a unor echipaje americane de astronauţi spre ISS până în anul 2020. Incidentul de joi 'creşte presiunea pusă pe programul privat de transport american în ceea ce priveşte respectarea calendarului de zboruri', a declarat John Logsdon pentru AFP. Pentru a evita această problemă, viitorii pasageri de la bordul ISS ar putea fi nevoiţi să rămână mai mult timp la bordul staţiei decât cele şase luni uzuale. Cu condiţia ca rachetele Soiuz să primească din nou autorizaţia de zbor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
