Condiţiile de la suprafaţa planetei sunt în mod clar inospitaliere pentru ceea ce ştiinţa recunoaşte drept viaţă - un deşert suficient de fierbinte pentru a topi plumbul, cu o presiune atmosferică de 90 de ori mai mare decât la nivelul mării pe Pământ, presiune care pe planeta noastră se manifestă în mări şi oceane la adâncimea de aproximativ 900 de metri. La toate acestea se adaugă o atmosferă compusă preponderent din dioxid de carbon (96,5%), dar şi din azot (3,5%) şi alte gaze în proporţii foarte mici, printre care dioxidul de sulf.
În trecut însă, timp de aproximativ 2 miliarde de ani, Venus a fost o planetă temperată, conform studiului bazat pe o simulare computerizată a evoluţiei acestei planete.
Venus ar fi putut fi o planetă compatibilă pentru viaţă de-a lungul unei mari perioade din istoria Sistemului Solar, susţine astrobiologul David Grinspoon, cercetător la Institutul de Ştiinţe Planetare din Tucson, Arizona şi coordonatorul acestui studiu.
"Contaminată cu viață"
Iar dacă o planetă a fost la un moment dat în istoria sa "contaminată" cu viaţă, atunci unele organisme extremofile ar fi putut să supravieţuiască, generaţie după generaţie, până în prezent. În cazul planetei Venus, mediul din straturile superioare ale atmosferei este relativ benign pentru viaţă. La altitudinea de câteva zeci de kilometri temperaturile şi presiunea sunt apropiate de cele de la suprafaţa Terrei. Ipoteza susţinută de cercetătorii de la Institutul din Tucson este că, dacă pe Venus a existat vreodată viaţă, este posibil ca după începerea schimbărilor climaterice care au dus la transformarea suprafeţei venusiene în infernul din prezent, viaţa să se fi retras în norii veşnici ai planetei.
Componența norilor
Aceşti nori sunt compuşi în mare parte din acid sulfuric şi de aceea ar părea contraintuitiv să existe viaţă într-un mediu atât de acid. În ultimele decenii însă biologii au descoperit pe Pământ numeroase microorganisme capabile să tolereze şi chiar să prolifereze în condiţii extreme similare. Aceiaşi nori acizi ar putea să asigure energia chimică necesară proceselor metabolice ale unor eventuale organisme microbiene care ar pluti în atmosfera venusiană.
Interesant este şi faptul că în straturile atmosferice superioare ale planetei abundă un misterios compus chimic care absoarbe radiaţia ultravioletă de la Soare. Nimeni nu ştie ce este acest compus chimic sau care este originea lui, însă există biologi care au avansat ipoteza că ar putea fi un pigment biologic, probabil un fel de ecran protector anti-UV pe bază de sulf, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
