Reuniunea la vârf va avea loc într-un moment în care NATO se confruntă cu "cel mai complex şi imprevizibil mediu de securitate de după războiul rece", a afirmat el, potrivit Agerpres.
Liderii celor 30 de state membre ale alianţei urmează să convină asupra următoarelor etape de întărire a apărării, de revizuire a cheltuielilor militare şi de ajutor pentru Ucraina, a precizat secretarul general.
"Într-o eră a competiţiei strategice în creştere, legătura transatlantică între Europa şi America de Nord în cadrul NATO continuă să fie esenţială pentru securitatea celor un miliard de cetăţeni ai noştri", a mai spus Stoltenberg.
Invazia rusă în Ucraina a insuflat alianţei occidentale mai multă hotărâre, după ani de dezacorduri interne asupra viitorului NATO. Finalul haotic al celor 20 de ani de intervenţie americană şi aliată în Afganistan nu ajutase prea mult reapropierea, după perioada lungă de tensiuni între SUA şi Europa în mandatul fostului preşedinte american Donald Trump, apreciază dpa.
Războiul din Ucraina a determinat Suedia şi Finlanda să ceară aderarea la NATO, o schimbare majoră în atitudinea acestor ţări nordice, care în trecut încercaseră să echilibreze relaţiile cu Rusia. Demersurile lor s-au împotmolit însă din cauza obiecţiilor Turciei pe motive de securitate.
Lituania, gazda viitorului summit, "se va strădui să le ureze bun-venit Suediei şi Finlandei ca membre cu drepturi depline" la Vilnius, a scris pe Twitter ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis.
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din NATO nu se întâlnesc regulat, ci doar în momente importante pentru deciziile alianţei, cum ar fi invitaţiile pentru noi state membre sau lansarea unor politici noi. Cel mai recent summit a avut loc la Madrid, în iunie 2022.
Citește și:
Mircea Geoană: Trebuie să aducem laolaltă minţile cele mai strălucite pentru a ne modela viitorul
În calitate de preşedinte al Board-ului pentru inovare al NATO, Secretarul General Adjunct Mircea Geoană a transmis un mesaj conferinţei ministeriale de la Praga (Cehia deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene) cu tema “EU Secure and Innovative Digital Future”.
Înaltul oficial a reiterat problemele cu care se confruntă Europa – continua ameninţare a terorismului, proliferarea nucleară, saborarea infrastructurilor, crizele climatice şi mai nou atacul militar, barbar şi nejustificat, al Rusiei asupra Ucrainei, cu consecinţe în toate planurile, de la cel de securitate la cel economic.
Toate acestea, a subliniat Secretarul General Adjunct al NATO, trebuie să constituie argumentele continuării şi extinderii cooperării între UE şi NATO, catalogată ca una fără precedent în ultimii ani, în ce priveşte “mobilitatea militară, securitatea navală, stabilitatea în Balcanii de Vest şi apărarea cibernetică”. Nici o ţară, de una singură, a afirmat Geoană, nu poate face faţă provocărilor acestui moment istoric.
Însă aceste provocări multiple conţin şi “o extraordinară oportunitate”, în condiţiile în care, odată cu aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţă, NATO va avea responsabilitatea protejării a aproximativ 96 la sută din populaţia Uniunii Europene. Oportunitatea “să gândim creativ securitatea noastră şi să ne moelăm viitorul împreună”. Iar viitorul comun nu poate exista în afara inovării în domeniul noilor tehnologii, dar şi a unei abordări etice a acestora.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
