”În contextul discuţiei despre implicarea Serviciului Român de Informaţii în justiţie, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România pune la dispoziţia opiniei publice un document comunicat asociaţiei de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competenţelor SRI în zona justiţiei. (...) Scrisoarea din partea CSAT a fost primită după ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării ca, în baza Legii 544/2001 privind accesul de informatii publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relaţia dintre serviciile de informaţii ale statului cu justiţia”, se precizează într-un comunicat al UNJR.
”Precedent periculos pentru statul de drept”
Din răspunsul oficial al CSAT rezultă că atribuţiile instituţiilor abilitate în domeniul combaterii corupţiei şi crimei organizate au ca repere centrale Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României.
”Argumentând că 'elaborarea şi adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei post-comuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen', în loc să modifice legea, aşa cum ar fi fost constituţional, în 2005 'CSAT a integrat problema corupţiei în structura Strategiei de securitate naţională, ca factor de risc şi obiectiv de securitate'. Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetăţenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competenţele unor instituţii ale statului”, se arată în comunicatul UNJR.
SRI semnalizează cazurile de corupție la nivel înalt
În scrisoarea CSAT prezentată de UNJR se menţionează că, ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia naţională de apărare din anul 2010, care definea corupţia ca vulnerabilitate, iar Strategia de Informaţii stabilea ”că una din principalele direcţii de acţiune ale SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupţie la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcţii publice a persoanelor corupte”.
În opinia UNJR, din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI sarcini ”care nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor 'persoane corupte' în funcţii de conducere, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă”.
”Este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie”
”Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile şi în cazul funcţiilor de conducere din justiţie”, se mai menţionează în comunicat.
În scrisoarea CSAT se mai precizează că relaţiile de cooperare interinstituţională ale serviciilor de informaţii cu organele de urmărire penală, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi criminalităţii organizate, s-au materializat, printre altele, în schimburi de informaţii cu Ministerul Public şi constituirea de echipe mixte pentru contracararea riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional.
Decizii secrete ale CSAT
"Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituţiilor implicate informaţii privind componenţa, competenţa, modul de acţionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informaţiile legate de acestea sunt clasificate. (...) UNJR şi AMR au atras atenţia, încă din 2015, că interferenţa SRI în justiţie în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept şi democraţia din România, impunându-se de urgenţă lămurirea tuturor aspectelor privind interferenţa şi relaţia dintre servicii secrete şi justiţie, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetăţenilor şi a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect”, se mai arată în comunicatul UNJR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
