UE, noi sancțiuni către Rusia. Ce presupune embargoul progresiv asupra importului de petrol rusesc

Această reducere, care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului,'acoperă imediat mai mult de două treimi din importurile de petrol din Rusia, tăind o sursă uriaşă de finanţare pentru maşina sa de război' şi punând o 'presiune maximă' asupra Moscovei pentru ca aceasta să înceteze războiului, a scris pe Twitter Charles Michel.

Datorită angajamentului voluntar al Germaniei şi Poloniei de a opri importurile, embargoul va elimina 'aproximativ 90%' din importurile europene de petrol rusesc până la sfârşitul anului', a precizat, pe Twitter, preşedinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen. Importurile prin conducta Drujba, care aprovizionează şi Ungaria, vor fi scutite într-o primă etapă.

Aceasta a permis Budapestei să ridice dreptul de veto care bloca de câteva săptămâni adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE la adresa Rusiei. Consumul intern al Ungariei, care nu are ieşire la mare, depinde într-un procent de 65% de petrolul transportat prin conducta Drujba.

Embargoul treptat al UE se va limita iniţial la petrolul transportat pe cale maritimă

Potrivit Palatului Elysée, embargoul treptat al UE se va limita iniţial la petrolul transportat pe cale maritimă (adică 2/3 din achiziţiile europene de petrol rusesc).

Urmează să aibă loc negocieri 'cât mai curând posibil' pentru a se pune capăt restului importurilor de petrol din Rusia. Liderii europeni au convenit, de asemenea, să elimine din sistemul SWIFT trei bănci ruseşti, printre care cea mai mare bancă, Sberbank, şi să interzică alte trei societăţi de radiodifuziune de stat ruseşti, a adăugat înaltul oficial european.

'Acest pachet de sancţiuni include măsuri puternice, cum ar fi retragerea din Swift a celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank', a declarat Charles Michel. Până acum, şapte bănci ruseşti au fost private de acces la Swift, o platformă de mesagerie securizată ce permite operaţiuni extrem de importante, cum ar fi ordinele de transfer de fonduri între bănci.

Nouă miliarde de euro către Ucraina

A fost aprobat, de asemenea, un pachet de asistenţă macro-financiară în valoare de nouă miliarde de euro care să permită guvernului ucrainean să îşi acopere nevoile imediate de numerar pentru a face să funcţioneze economia.

Autorităţile de la Kiev şi-au calculat necesităţile la cinci miliarde de dolari lunar. Finanţarea europeană va lua forma unor 'împrumuturi pe termen lung' cu dobânzi subvenţionate, a spus o sursă europeană, potrivit AFP.

Noul pachet de sancţiuni, negociat timp de o lună, include, de asemenea, o extindere a listei negre a UE la aproximativ 60 de figuri proeminente, printre care şeful bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kirill. Summitul de două zile care se desfăşoară la Bruxelles urmează să abordeze marţi consecinţele crizei alimentare provocate de război şi transformarea energetică necesară care să permită ţărilor europene să se descurce fără gazul importat din Rusia. 

Citește și - Olanda va rămâne fără gaze de pe 31 mai. Rușii de la Gazprom opresc furnizarea

Gazprom Export va suspenda pe 31 mai livrările de gaze naturale către traderul olandez GasTerra, deoarece nu a plătit în ruble pentru gazele livrate în aprilie, a anunţat luni compania rusă, transmite Reuters.

Gazprom Export a cerut clienţilor europeni să plătească în ruble pentru livrările de gaze ruseşti, ca urmare a sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, scrie Agerpres. Gazprom Export a precizat că suspendarea livrărilor de gaze va fi în vigoare până când plăţile sunt realizate conform schemei propuse de Rusia.

Luni, GasTerra a confirmat că nu va mai primi gaze din data de 31 mai, după ce a refuzat să răspundă solicitărilor Moscovei de a plăti în ruble.

GasTerra, care cumpără şi tranzacţionează gaze în numele Guvernului olandez, a informat că a contractat din altă parte două miliarde de metri cubi (bcm) de gaze, cantitate pe care ar fi trebuit să o primească de la Gazprom până în octombrie.

Compania olandeză este deținută de stat în proporție de 50%

Compania este deţinută în proporţie de 50% de entităţi ale Guvernului olandez, în timp ce firmele Shell şi Exxon deţin fiecare 25%.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a declarat că Ţările de Jos nu vor iniţia planul de urgenţă privind gazele naturale, prin care se solicită consumatorilor industriali să-şi reducă consumul.

"Aceste evoluţii nu le vedem ca pe o ameninţare la adresa livrărilor", a afirmat oficialul.

Un purtător de cuvânt al operatorului naţional de transport Gasunie a precizat că firma nu se aşteaptă la perturbări în reţea ca rezultat al deciziei Gazprom de a opri livrările către GasTerra.

În 27 aprilie, Gazprom a oprit livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News