Andrei Marga, profesor universitar, filosof și fost ministru de Externe și ministru al Educației, a făcut o radiografie a societății în care trăim:
„Aș îndrăzni să lansez, totuși, o temă, care trebuie discutată mai larg: Știm în ce societate trăim astăzi? Opinia mea, am și argumentat-o, e că nu mai e capitalism, deoarece capitalul financiar decide mai mult decât proprietatea, asupra întreprinderii, asupra băncii. Capitalul financiar e cel care stabilește chiar structura societății într-un fel. Nu mai vorbim de faptul că soarta individului depinde nu atât de proprietate, ci de pregătirea lui, de aranjamente, de cleptocrația din viața socială, de foarte multe lucruri.
Pe de altă parte, nu e socialism din motivul simplu că economia este de piață. Nu valorile socialismului, ci individualitatea cultivată de tradiția liberală este cea care a câștigat. Eu cred că noi trebuie să ne lămurim în ce societate suntem, ca să putem răspunde și la aceste întrebări, dar este clar, nu dau rezultatele anilor 30 chiar dacă, și în viața politică europeană, vedem revenind, tacit, în alți termeni, cam aceleași idei“, a spus, la DC News, la emisiunea Outlook, profesorul Andrei Marga.
Lumea omului nou, redefinită. Prof. Borțun: Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni
Profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti - SNSPA, a fost întrebat de economistul Radu Golban despre capacitatea indivizilor de a se adapta noilor societăți și conceptului de bine comun:
„Așa-zisa teorie a alegerii sociale, care vizează procese prin care binele comun poate fi sau nu realizat în cadrul unei societăți, credeți că va fi redefinită într-o lumea a omului nou în care binele comun va fi monitorizat și gestionat de algoritmi?“, a întrebat Radu Golban.
„Va fi redefinit! Oamenii trebuie să știe ce urmează și să nu se revolte pe niște lucruri care sunt la fel de inevitabile ca rotația Pământului în jurul Soarelui. Noi trebuie să le arătăm oamenilor ceea ce este inevitabil în evoluția socială, ca să aibă o minte clară. Mă refer la acea rugăciune care a devenit aproape folclorică: Dă-mi, Doamne, puterea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, dă-mi curajul să schimb ceea ce poate fi schimbat și dă-mi înțelepciunea să fac diferența dintre cele două situații. Cei care devin înțelepți se mulțumesc cu ceea ce nu poate fi schimbat.“, a spus Dumitru Borțun.
„Tehnicienii care vor conduce societatea de mâine vor fi oameni pe care nu-i alege nimeni“
„Redefinirea interesului public nu poate fi schimbat, pentru că în varianta lui modernă, începând de la revoluția industrială și de la revoluțiile burgheze încoace, interesul public a fost definit de către Jurgen Habermas, în cartea „Sfera publică și transformarea ei structurală“, apărută în 1965, în felul următor: un sistem social este piramidal. În vârf este societatea politică, statul, cu toate instituțiile statale, iar sub linie societatea civilă, non-statală, unde ai organizațiile societății civile (...). Și indivizii sunt societate civilă, dar neorganizată. Ei pot să țipe cât vor, dar dacă nu se organizează nu au cum să obțină ceva. E foarte importantă organizarea societății civile, capitol la care noi, românii, stăm destul de prost. Instituțiile statului, dacă nu este corupție, studiază domenii, cerințe de sistem, pe care trebuie să le transmiți în jos, spre cetățeni, spre societatea civilă, să le spui de reforme. De jos vin cerințe umane, legitime, femeile care cresc un copil sau mai mulți, studenții care vor transport gratuit pe tren, toți au nevoi specifice (...)“, a conchis, la DC News, la emisiunea Outlook, profesorul Dumitru Borțun (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
