Profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti - SNSPA, a vorbit despre popoarele cu cea mai mare încredere în stat:
„Va trebui să învățăm că nu suntem doar buricul pământului, ci suntem elemente ale unor mulțimi, alături de alte elemente care sunt tot oameni și care, poate, nu sunt creștini, ci sunt iudei, confucianiști, chinezi, japonezi, șamd. Genul acesta de încredere în sistem diferă de la o cultură la alta. În Japonia, de pildă, raza de încredere măsurată de Francis Fukuyama este maximă, est până la stat. Acolo statul este împăratul. Se mai regăsește o astfel de rază de încredere maximală la germani. Nemții au încredere în stat“, a spus profesorul Borțun.
„Cred că pe Elveția nu o întrece nici Japonia“, a punctat Radu Golban.
„De Elveția nu mai vorbesc. Statul este o confederație, dar elvețienii au încredere în stat. În alte culturi, precum cea mediteraneană, încrederea în stat este foarte slabă și cea mai puternică încredere este în rude și vecini“, a spus Dumitru Borțun.
„Eu sunt și cetățean elvețian, iar printre momentele care mă amuză cel mai mult e când aud un patriot care îmi povestește cât de multă încredere are în stat. Nu comentez simpatia compatrioților, pentru că îmi doresc să fiu amuzat în egală măsură și în ziua următoare“, a adăugat Radu Golban.
„Să vă doriți ca și în zilele următoare să beneficiați de măsurile de securitate socială, umană și psihologică create de statul elvețian“, a adăugat profesorul Borțun la emisiunea Outlook, la DC News.
Noua religie politică. Dumitru Borțun (SNSPA), despre provocările din prezent: Omului nou i se induc false nevoi
Profesorul Dumitru Borțun, doctor în filosofie şi profesor universitar la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti - SNSPA, a explicat cum a evoluat omul de la stadiul de producător la stadiul de consumator:
„Noua religie politică e inevitabilă atunci când au loc schimbări, pentru că oamenii trebuie încorporați ideatic în noile proiecte și nu ai cum decât cu o ideologie. Nu ai cum să concepi o comunitate umană fără o ideologie. Apare o nouă religie politică și ea corespunde unei anumite etape.
În etapa preindustrială omul era considerat producător. La nivelul forțelor de producție el era sursă de energie, dar odată cu revoluția Industrială, sursa de energie a devenit ori mecanică, ori electrică. Omul a fost înlocuit ca sursă de energie, dar a devenit o anexă a mașinii. Mecanizarea la acest lucru a dus (...). Ulterior a apărut automatizarea, unde mașina se poate monitoriza singură, dar trebuia un creier uman care să o regleze“, a spus Dumitru Borțun (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
