Potrivit raportului, preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a avut printre priorităţi demararea acţiunilor concrete pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în documentele strategice, susţinând astfel dezvoltarea şi promovarea e-justiţiei europene şi crearea unui cadru mai bun pentru protecţia avertizorilor de integritate.
PRES RO a depus eforturi în vederea demarării şi finalizării trialogurilor în semestrul I al anului 2019, în actualul mandat al Parlamentului European.
În domeniul justiţiei penale, PRES RO a elaborat două propuneri legislative privind probele electronice, prin care şi-a propus obţinerea unei completări la abordarea generală asupra propunerii de Regulament privind ordinele europene de furnizare şi conservare a probelor electronice în materie penală.
De asemenea, şi-a propus operaţionalizarea deplină a Parchetului European (EPPO) în luna noiembrie 2020, cu resurse umane şi financiare adecvate, ce a necesitat parcurgerea mai multor etape în prima jumătate a anului 2019.
"O prioritate majoră a fost aceea de a consolida încrederea reciprocă între autorităţile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăţi aplicarea practică a instrumentelor de recunoaştere reciprocă, în special a Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI privind Mandatul European de Arestare şi procedurile de predare între statele membre şi a Deciziei-cadru a Consiliului 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană", se arată în raport.
PRES RO a mai urmărit îmbunătăţirea sinergiilor dintre Reţeaua Judiciară Europeană, Reţeaua punctelor de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, Reţeaua JIT, Reţeaua Judiciară Europeană privind Criminalitatea Informatică şi între aceste reţele şi Eurojust.
În planul justiţiei civile, PRES RO a avut ca obiectiv general facilitarea vieţii cetăţenilor şi a mediului de afaceri prin consolidarea recunoaşterii reciproce şi executării deciziilor şi a hotărârilor în materia dreptului familiei şi în materie civilă şi comercială cu implicaţii transfrontaliere.
Potrivit raportului, s-a mai avut în vedere îmbunătăţirea cadrului juridic pentru a proteja mai bine interesele superioare ale copilului, prin consolidarea normelor răspunderii părinteşti în cazurile transfrontaliere, precum şi a aspectelor civile ale răpirii internaţionale de minori.
"Am fost deosebit de interesaţi în aprofundarea cooperării judiciare în domeniul dreptului procesual civil internaţional prin intermediul următoarelor propuneri: legea aplicabilă efectelor faţă de terţi ale cesiunii de creanţă; modernizarea cadrului juridic cu privire la comunicarea documentelor şi obţinerea de probe (revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 şi a Regulamentului (CE) 1206/2001)", precizează sursa citată.
De asemenea, printre obiective s-au mai numărat garantarea faptului că întreprinderile viabile şi antreprenorii aflaţi în dificultate financiară au acces la proceduri eficiente de restructurare preventivă şi a doua şansă, asigurându-se o abordare echilibrată pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, debitorilor, angajaţilor şi societăţii în general.
"În acest sens, am susţinut ajungerea la un acord rapid între co-legiuitori cu privire la propunerea de directivă privind restructurarea. În domeniul dreptului contractelor, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene a depus eforturi pentru parcurgerea etapei finale a negocierilor privind Propunerea de Directivă referitoare la vânzările de bunuri, precum şi privind propunerea de Directivă referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital", se mai arată în raport.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
