CNIPMMR a realizat în perioada 25-28 iulie 2022 o consultare sub forma unui sondaj derulat prin intermediul Google Forms, la care au participat 1179 de respondenți din toate cele patru categorii de întreprinderi care formează sectorul IMM-urilor, potrivit prevederilor legii nr.346/2004, respectiv:
- microîntreprinderi – până la 9 salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
- întreprinderi mici – între 10 şi 49 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă sau active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
- întreprinderi mijlocii – între 50 şi 249 de salariaţi şi cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.
Sondajul arată că 45,3% dintre respondenți nu au angajați part-time cu salariul minim, iar 47,4% au între 1 și 4 astfel de angajați. Dintre companiile cu angajați part-time 59,7% au apreciat că vor face concedieri, 13,6% au declarat că vor trece angajații la normă întreagă, 19,9% au spus că vor suporta plata contribuțiilor din veniturile angajatorului, iar restul vor mări salariile la nivelul salariului minim.
În continuarea sondajului, 47,7% dintre respondenții care au declarat că vor face concedieri au anunțat că vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% vor renunța la un singur angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.
”Microîntreprinderile ar fi preferat să plătească un procent de 3% din venituri ca impozit decât să vină Guvernul cu aceste modificări. Unele domenii intră sub incidența impozitului pe venit, altele nu intră sub aceste condiții cu privire la partajarea contractelor și plata contribuțiilor la 8 ore, ș.a.m.d... Deci, ceea ce spunem noi și spun mai degrabă întreprinzătorii, e să venim mai degrabă cu o abordare unitară, simplă, echitabilă, decât să venim cu astfel de abordări care mai mult încurcă mediul de afaceri”, a declarat pentru B1TV, Florin Jianu, președinte CNIPMMR.
În ceea ce privește măsurile pe care și le-ar fi dorit să le vadă de la Guvern, 68,1% dintre respondenți s-au arătat pentru reducerea cheltuielilor bugetare prin diminuarea aparatului bugetar, eliminarea pensiilor speciale, reducerea evaziunii fiscale și realizarea de investiții publice în economia reală.
Citește și:
Gheorghe Ialomițianu, vicepreşedinte PMP: Modificările aduse Codului Fiscal arată o lipsă totală de predictibilitate şi respect faţă de mediul de afaceri
“Anularea facilităţilor fiscale din domeniul construcţiilor, turismului şi agriculturii şi supraimpozitarea contractelor part-time vor avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă şi închiderea multor firme. Din păcate, actuala guvernare nu a făcut un studiu de impact privind efectul acestor măsuri asupra mediului de afaceri şi nici nu a luat în considerare propunerile venite de la reprezentanţii acestuia. Singura motivaţie a acestor măsuri a fost angajamentul luat de Guvernul României prin PNRR. Totuşi, există posibilitatea evitării acestor măsuri deoarece, atât Comisia Europeană cât şi FMI, recomandă ţărilor membre să nu anuleze în mod abrupt facilităţile fiscale acordate mediului de afaceri şi populaţiei în timpul pandemiei pentru a evita intrarea în faliment a firmelor şi scăderea puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile”, a declarat vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor Publice.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
