xLidera AfD, Alice Weidel, anunță shimbări radicale pentru Germania în cazul în care partidul său ajunge la guvernare.
Lidera AfD, partidul german de extremă dreapta, Alice Weidel a declarat, într-un interviu pentru ZDF, că în cazul în care formațiunea sa ar ajunge la guvernare, Germania ar putea părăsi atât zona euro, cât și spațiul Schengen. Planul partidului include și închiderea frontierelor, precum și o înăsprire considerabilă a politicilor privind migrația. AfD, formațiune considerată extremistă și apropiată de Rusia, își consolidează poziția în sondaje și ar putea prelua pentru prima dată conducerea unui guvern regional după alegerile programate în septembrie.
În cadrul interviului, Weidel a reiterat poziția partidului privind renunțarea la moneda euro și a susținut că economia Germaniei ar fi avut rezultate mai bune înainte de introducerea monedei unice.
Lidera AfD a precizat că formațiunea își menține această propunere, inclusă și în programul electoral pentru alegerile federale.
"Germaniei îi mergea semnificativ mai bine înainte de introducerea euro", a spus ea.
În opinia lui Weidel, euro este o monedă vulnerabilă și slăbită, iar acest lucru ar fi contribuit la reducerea nivelului de trai al populației active.
Ea a argumentat că Germania nu mai are beneficiile pe care le-ar fi oferit o monedă puternică și că deprecierea euro ar fi provocat pierderi de avere pentru o parte importantă a populației.
Ieșirea din Schengen și închiderea frontierelor
Propunerea privind moneda unică este însoțită, în viziunea AfD, de o schimbare radicală a politicii de frontieră și migrație. "Le vom închide și vom ieși din Schengen", a spus Weidel referindu-se la granițele Germaniei.
Aceasta a argumentat că libera circulație și lipsa controalelor la frontierele interne ale Europei reprezintă un risc pentru securitatea Germaniei. În cazul unui guvern AfD, țara ar renunța la participarea la spațiul Schengen.
Germania a introdus deja controale la frontiere, deși funcționarea spațiului Schengen se bazează, în principiu, pe eliminarea verificărilor la granițele dintre statele membre.
Weidel susține, de asemenea, o schimbare amplă a sistemului de azil, a procedurilor de deportare și a regulilor privind acordarea cetățeniei.
Potrivit liderului AfD, Germania se confruntă cu un nivel prea ridicat al migrației ilegale și cu probleme în ceea ce privește siguranța juridică în acest domeniu.
Formațiunea ar urmări creșterea numărului de deportări și limitarea naturalizărilor.
Weidel a afirmat că, în cazul unui guvern AfD, cei aproximativ 1,3 milioane de sirieni aflați în Germania ar trebui să se întoarcă în Siria. Ea a susținut că persoanele ale căror motive pentru acordarea protecției nu mai există ar trebui să părăsească Germania, nu să primească cetățenia acestei țări.
Atacuri la adresa CDU și SPD
În timpul interviului, Alice Weidel a lansat critici și la adresa principalelor partide aflate la guvernare, CDU, formațiunea cancelarului Friederich Merz, și SPD, partidul tradițional de stânga.
Lidera AfD i-a acuzat pe politicienii aflați la conducerea Germaniei că induc populația în eroare și că deciziile lor afectează negativ țara.
Weidel a criticat în special refuzul CDU de a colabora cu AfD și a calificat politica de izolare a formațiunii sale, cunoscută drept "cordonul sanitar", drept "fundamental nedemocratic".
Ea a susținut că această strategie va afecta CDU și a anticipat că partidul nu va mai câștiga viitoare alegeri federale.
În același timp, Weidel s-a declarat convinsă că AfD va ajunge în curând la conducerea mai multor landuri germane, înainte de a prelua puterea la nivel federal.
"Vom guverna în primele land-uri", a spus ea. „Și apoi vom guverna și la nivel federal”.
Primele alegeri regionale sunt programate pentru 6 septembrie în Saxonia-Anhalt, iar pe 20 septembrie vor avea loc scrutinuri în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară.
Datele prezentate în relatările despre interviul indică faptul că AfD depășește 40% în sondajele din Saxonia-Anhalt. La nivel național, un sondaj al Forschungsgruppe Wahlen plasează formațiunea la 27%, în timp ce CDU este creditat cu 22%.
Pozițiile AfD privind economia și clima
Weidel a reluat și poziția AfD împotriva interdicției planificate pentru automobilele echipate cu motoare cu ardere internă.
Ea a descris viziunea economică a partidului prin prisma reducerii intervenției statului și a respingerii a ceea ce a numit "politici construite în jurul interdicțiilor". În schimb, lidera AfD pledează pentru "libertatea pieței" și "deschiderea față de diferite tehnologii".
În ceea ce privește schimbările climatice, Weidel a afirmat că acestea "au existat dintotdeauna" și a pus sub semnul întrebării necesitatea măsurilor destinate combaterii crizei climatice. Declarația vine într-un an în care temperaturile ridicate au afectat puternic Europa, incendiile au lovit mai multe regiuni din vestul și sudul continentului, iar nivelul Dunării a scăzut dramatic.
Pozițiile exprimate de Alice Weidel conturează principalele direcții ale programului AfD în eventualitatea ajungerii formațiunii la guvernarea federală: renunțarea la euro și Schengen, restricționarea migrației, schimbări în politica industrială și abandonarea actualei strategii climatice.
AfD, pe primul loc în sondaje în Germania. Conservatorii, la cel mai mic scor din ultimii 5 ani - ce spun cele mai recente sondaje
Blocul conservator din Germania reuneşte cele mai puţine intenţii de vot din ultimii cinci ani în rândul electoratului, indică un sondaj de opinie realizat săptămânal de INSA, transmite sâmbătă dpa.
Sondajul, realizat pentru publicaţia Bild am Sonntag, arată că blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, Uniunea Creştin-Socială (CSU), este creditat cu doar 20% din intenţiile de vot, proporţia cea mai mică înregistrată după octombrie 2021 de conservatori.
Pe prima poziţie rămâne 'Alternativa pentru Germania' (AfD), cu 28% din intenţiile de vot.
Verzii ar obţine 13% din sufragii, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD) şi Die Linke rămân fiecare la 12%.
La fel ca în sondajul precedent, liberalii (FDP) ar depăşi pragul de 5% din voturi necesar pentru accederea în parlament.
În schimb, Alianţa Sahra Wagenknecht ar obţine doar 3% din sufragii şi nu ar reuşi să intre în parlament.
În septembrie vor avea loc alegeri regionale în landurile Saxonia-Anhalt (6 septembrie), Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi Berlin (20 septembrie), iar AfD este decisă să înregistreze scoruri istorice.
Sondajul INSA a fost realizat pe baza unor interviuri desfăşurate în perioada 10-14 august, pe un eşantion de 1.203 persoane cu drept de vot. Marja de eroare a sondajului este de +/- 3,1 puncte procentuale.
Idealizarea RDG, în creştere
Berlinul a denunţat joi tentativele "extremiştilor" de a minimaliza fărădelegile comise în RDG (Republica Democrată Germană) pe fondul unei nostalgii crescânde faţă de fostul regim comunist din estul ţării, înaintea unor importante scrutinuri regionale, relatează AFP.
"Extremiştii de stânga ca şi cei de dreapta încearcă în prezent să minimalizeze în mod deliberat fărădelegile comise în RDG", a avertizat ministrul german al culturii, Wolfram Weimer, apropiat al conservatorilor, cu ocazia unei ceremonii dedicate împlinirii a 65 de ani de la ridicarea Zidului Berlinului.
"Regimul SED (partidul unic în RDG) a fost o dictatură brutală, fără alegeri libere, fără libertatea presei, fără libertate de circulaţie, dar cu STASI (temuta poliţie politică secretă), temniţe de tortură şi benzi ale morţii de-a lungul zidului", a adăugat Weimer.
Responsabila din Bundestag pentru victimele SED, Evelyn Zupke, a susţinut această opinie în ziarul Rheinische Post apărut joi: "Pentru unii, RDG pare din ce în ce mai frumoasă pe măsură ce trece timpul (...) Se ocultează cum era de fapt viaţa în RDG".
Preşedintele Uniunii asociaţiilor victimelor dictaturii comuniste (UOKG), Dieter Dombrowski, a avertizat asupra pericolelor tot mai mari care ameninţă democraţia.
"Democraţia este pusă din ce în ce mai des sub semnul îndoielii (...) Această tendinţă se accentuează atât la stânga, cât şi la dreapta", a declarat el pentru media din cadrul RedaktionsNetzwerk Deutschland (RND).
În cadrul unui miting electoral al AfD (Alternativa pentru Germania), extrema dreaptă germană, în landul Saxonia-Anhalt (unde acest partid îi devansează pe conservatori cu aproape 20 de puncte procentuale în sondaje, cu trei săptămâni înainte de alegeri) "s-a cântat imnul RDG", a denunţat Dombrovski.
Această regiune, aflată la aproximativ 200 km de Berlin, cu puţin peste două milioane de locuitori, ar putea deveni prima guvernată de extrema dreaptă în Germania.
Candidatul AfD Ulrich Siegmund, născut la trei săptămâni după reunificare, în 1990, mizează pe această "nostalgie" în rândul alegătorilor săi, organizând plimbări cu Simson, o motocicletă mică devenită simbol al identităţii est-germane.
Pe lângă Saxonia-Anhalt, în 6 septembrie, alegeri regionale sunt preconizate pentru 20 septembrie la Berlin şi în Mecklenburg-Pomerania (nord-est).
Ridicat pe 13 august 1961, Zidul Berlinului a separat Republica Democrată Germană (RDG) comunistă de Germania de Vest timp de 28 de ani, înainte de căderea sa la 9 noiembrie 1989, urmată de reunificarea ţării pe 3 octombrie 1990.
CITEȘTE ȘI: Cine este Ulrich Siegmund, politicianul AfD numit „cel mai periculos om din Germania”
