Fundația Wikimedia, compania-mamă a site-ului Wikipedia, a fost amendată cu echivalentul a 65.000 de dolari pentru că a refuzat să elimine ceea ce instanța de la Moscova a considerat a fi dezinformare, în articolele în limba rusă legate de invazia Ucrainei, pornită la data de 24 februarie, de către forțele ruse. Articolele în cauză includ sintagme precum „invazia rusă a Ucrainei”, „crimele de război în timpul invaziei ruse a Ucrainei”, „bombardarea spitalului din Mariupol”, „bombardarea Teatrului Mariupol” și „masacrul de la Bucha”. Compania susține că informațiile de pe pagini sunt „foarte corecte” și „verificate” și că decizia instanței vizează informații „vitale” într-un „timp de criză”.
„Această decizie implică faptul că cunoștințele bine bazate, verificate de pe Wikipedia, care sunt incompatibile cu conturile guvernului rus, constituie dezinformare”, a declarat Stephen LaPorte, consilier general asociat la Fundația Wikimedia, într-un comunicat luni.
„Guvernul vizează informații care sunt vitale pentru viața oamenilor într-o perioadă de criză”, a adăugat LaPorte. „Îndemnăm instanța să reconsidere decizia în favoarea drepturilor fiecăruia la acces, la cunoaștere și la libera exprimare”.
Curtea de la Moscova susține că informațiile de pe Wikipedia despre invazia Rusiei, pe care Kremlinul o numește „operațiune militară specială”, prezintă riscul dezordinei publice în masă în Rusia. Instanța a mai declarat că Fundația Wikimedia operează pe teritoriul Rusiei și este obligată să respecte legea rusă.
Fundația Wikimedia susține că guvernul rus care îi cere să elimine informațiile „constituie o încălcare a drepturilor omului” și a spus că țara nu are jurisdicție asupra companiei, care este disponibilă la nivel global în peste 300 de limbi.
„Nu am respectat niciun ordin de la guvernul rus până în prezent și vom continua să ne susținem misiunea de a furniza cunoştinţe gratuite lumii”, a spus Fundaţia Wikimedia, adăugând că guvernul rus va avea ocazia să răspundă la apel în săptămânile următoare, notează Washington Examiner.
Lui Putin îi e frică de proteste. Rusia vrea să interzică mitingurile și marșurile în apropierea clădirilor guvernamentale
La Duma de Stat a fost înaintat un proiect de lege care prevede interzicerea desfășurării adunărilor, mitingurilor, procesiilor, demonstrațiilor în gări, școli și în clădirile autorităților publice.
Inițiativa a fost publicată joi în baza de date a activității legislative a Camerei Parlamentului Rus.
Autorii săi au fost un grup de deputați și senatori, printre care Andrey Klimov, Vladimir Dzhabarov, Vasily Piskarev, Andrey Lugovoi, notează Interfax.
Se propune prescrierea locurilor în care sunt interzise întâlnirile, mitingurile, marșurile și demonstrațiile. Acestea includ chiar și lăcașurile de cult, precum terenuri pe care se află acestea.
Vor fi stabilite suplimentar locuri în care sunt interzise întâlnirile, mitingurile, marșurile și demonstrațiile, în cazul tuturor spațiilor publice care prezintă caracteristici istorice și culturale.
Interdicția include, de asemenea, porturile, gările de tren și stațiile auto, pe lângă clădirile și teritoriile organizațiilor educaționale, medicale, organizațiilor de protecție socială și a populației, spațiile pentru copii, terenurile de sport, clădirile autorităților publice, precum și zonele imediat adiacente acestora.
Putin vrea să interzică presa străină în Rusia. Ce prevede proiectul de lege aprobat în prima lectură de Dumă
Duma de Stat rusă (camera inferioară a parlamentului federal) a adoptat marţi, în primă lectură, un proiect de lege destinat să permită închiderea în Rusia, printr-o simplă decizie a parchetului, a acelor media străine care sunt acuzate de difuzarea unor informaţii considerate de autorităţile din Rusia drept mincinoase despre conflictul în Ucraina, relatează AFP.
Duma a indicat că aceste media ar putea fi interzise 'în cazul difuzării unor informaţii vizând discreditarea forţelor armate ruse sau legate de introducerea de sancţiuni ' împotriva Rusiei.
Potrivit acestui proiect de lege, procurorul general sau adjuncţii săi vor avea dreptul de a retrage licenţa de difuzare a unei media dacă aceasta publică informaţii ce vor fi considerate 'ilegale' sau 'periculoase'.
Acreditările jurnaliştilor care lucrează pentru media străine ar putea fi de asemenea anulate, potrivit acestui text care urmează să fie adoptat în a doua şi a treia lectură de Dumă şi într-o lectură finală de Consiliul Federaţiei (camera superioară).
Într-un comunicat, Duma adaugă că proiectul respectiv de lege permite de asemenea 'închiderea sau limitarea activităţilor media în Rusia dacă autorităţile din ţara de origine a acestei mass-media comit acte neprietenoase faţă de media ruse în străinătate'.
La începutul lunii martie, autorităţile ruse au adoptat două legi ce reprimă faptul de a 'discredita' forţele armate ruse şi difuzarea de 'informaţii mincinoase' despre acestea, două delicte pasibile de pedepse grele cu închisoarea.
De la începerea războiului Kremlinului în Ucraina, media de stat ruse RT şi Sputnik au primit interdicţii de difuzare în Canada, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, ceea ce sporeşte riscul de represalii împotriva redacţiilor din aceste ţări care lucrează în Rusia. La data de 18 mai, Rusia a închis biroul din Moscova al radioteleviziunii canadiene CBC, în replică la interdicţia difuzării RT în Canada.
Săptămâna trecută, Comitetul pentru protecţia jurnaliştilor, o organizaţie neguvernamentală cu sediul în SUA, a invitat autorităţile ruse să se renunţe la acest proiect de lege, apreciind că textul va 'facilita interzicerea arbitrară a mass-media şi va duce la o creştere a numărului de jurnalişti urmăriţi pentru difuzarea de informaţii ', scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
