Președintele Emmanuel Macron a descris revoltele din Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacific, drept o „mișcare de insurecție fără precedent” pe care nimeni nu a prevăzut-o.
În timpul unui tur al sediului poliției din capitala Nouméa, joi, el a declarat că următoarele zile și săptămâni vor fi dificile, dar că Parisul va merge „până la capăt” pentru a restabili calmul.
Șase persoane, inclusiv doi ofițeri de poliție, au fost ucise și alte sute rănite în revolte, jafuri și incendii provocate de o reformă electorală controversată.
Foto: Agerpres
Noua Caledonie este un teritoriu francez din secolul al XIX-lea. Tensiunile sunt intense de ceva timp între guvernul central de la Paris și indigenii kanaki care reprezintă aproximativ 40% din micul arhipelag.
Protestatarii kanaki se tem că o nouă lege care acordă drept de vot rezidenților francezi care locuiesc acolo de mai mult de 10 ani va dilua influența populației indigene.
Cu toate acestea, violențele care au început pe data de 13 mai sunt cele mai grave tulburări din anii 1980 până în prezent.
Starea de urgență a fost impusă
O stare de urgență a fost impusă, iar președintele Macron a declarat că o forță de 3.000 de soldați, desfășurată din Franța, va rămâne - chiar și pe durata Jocurilor Olimpice de vară de la Paris, dacă va fi necesar.
Sosit la Nouméa după un zbor de 24 de ore de la Paris, președintele Macron a declarat că dorește revenirea la pace, calm și securitate „cât mai repede posibil”.
„Aceasta este prioritatea absolută”, a declarat liderul francez.
El a adus un omagiu victimelor revoltelor, în timp ce s-a întâlnit cu liderii politici și de afaceri locali.
La summit au participat și lideri separatiști, care au declarat în prealabil că speră că ar putea „da un suflu nou” discuțiilor cu Franța.
Foto: Agerpres
Macron a recunoscut că cea mai delicată conversație care trebuie purtată este cea politică - și a viitorului Noii Caledonii, adăugând că va avea o sarcină uriașă pe mână, conform BBC.
Poliția a reținut 269 de persoane de când au început violențele, iar Noua Caledonie se află în prezent sub stare de urgență.
Macron a lăsat să se înțeleagă că starea de urgență ar putea fi ridicată în zilele următoare, spunând: „Personal, cred că starea de urgență nu ar trebui prelungită”.
Noua Caledonie are o populație de aproximativ 300.000 de persoane, inclusiv 112.000 de indigeni kanaki.
Reformă electorală controversată
În cadrul Acordului de la Nouméa din 1998, Franța a acceptat să acorde teritoriului mai multă autonomie politică și să limiteze votul în alegerile provinciale și pentru adunări la cei care erau rezidenți la acea dată.
De atunci, peste 40.000 de cetățeni francezi s-au mutat în Noua Caledonie.
Săptămâna trecută, Adunarea Națională de la Paris a propus acordarea dreptului de vot rezidenților francezi care au locuit în teritoriu timp de 10 ani.
Foto: Agerpres
Deoarece acest lucru necesită o modificare a constituției, măsura se confruntă cu obstacole suplimentare.
Acordul de la Nouméa a permis organizarea a trei referendumuri privind viitorul țării. Independența a fost respinsă în toate cazurile.
Primele două au indicat majorități slabe pentru rămânerea în Franța. Cel de-al treilea, în decembrie 2021, a fost boicotat de partidele pro-independență deoarece s-a desfășurat în timpul pandemiei de Covid.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
