Potrivit documentului, România este o țară-sursă, de tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii supuși traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă și pentru femei și copii în scopul exploatării sexuale, iar românii reprezintă o sursă semnificativă de victime ale acestui trafic în Europa. Bărbați, femei și copii români sunt traficați pentru a exploatați în agricultură, construcții, servicii domestice, hoteluri și industrie, ca și pentru cerșetorie forțată și furt în țări europene, scrie Agerpres.
Departamentul de Stat consemnează de asemenea că minorele reprezintă aproape o treime din victimele traficului de persoane din România, iar victimele cerșetoriei forțate sunt de regulă de etnie romă. În 2013, două treimi dintre victimele originare din România ale traficului de persoane au fost recrutate prin cunoștințe, ceea ce indică o tendință de scădere a numărului de victime recrutate prin agenții de recrutare și anunțuri de angajare, notează raportul.
VEZI ȘI: Raport EURISC: Ce poate face SUA pentru România
În paralel, se arată în document, România este o țară-destinație pentru un număr mic de victime străine ale acestui trafic, inclusiv victime ale traficului de exploatare sexuală din Republica Moldova și Polonia și victime ale traficului de persoane în scopuri de muncă din Bangladesh și Serbia.
Conform raportului, guvernul României nu respectă pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi importante în acest sens. Astfel, autoritățile au continuat să identifice un mare număr de victime, dar instituțiile publice sau particulare au oferit asistență doar unei minorități dintre acestea, iar pentru al cincilea an consecutiv guvernul nu a oferit finanțare ONG-urilor care asigură asistență victimelor și nu furnizează servicii specializate de adăpost pentru victime în București, pentru adulți și copii.
De asemenea, linia telefonică specială la care victimele traficului pot cere ajutor a continuat să funcționeze doar în timpul orelor obișnuite de lucru, iar unele victime au întâmpinat dificultăți în a obține servicii medicale, consiliere psihologică și compensații de la traficanți. Deși numărul de acțiuni și condamnări în justiție în astfel de cazuri a rămas unul semnificativ, autoritățile i-au condamnat la pedepse cu închisoarea doar pe un număr scăzut dintre cei găsiți vinovați, se menționează în raport.
VEZI ȘI: Decizie istorică a SUA. "American dream" devine realitate pentru români
Departamentul de Stat recomandă României să aloce fonduri publice ONG-urilor care asigură servicii pentru victimele traficului, să faciliteze accesul victimelor la asistență medicală și să le asigure suficiente sesiuni de consiliere psihologică, iar victimelor traficului repatriate la București să le ofere adăpost prin intermediul fondurilor alocate organizațiilor particulare de specialitate sau prin operarea unui adăpost gestionat de guvern.
În egală măsură, autorităților române li se recomandă să nu publice numele victimelor care depun mărturie în procese, să inițieze acțiuni penale împotriva firmelor de recrutare implicate în practici frauduloase, să informeze constant victimele cu privire la drepturile lor de a cere compensații și să acorde asistență victimelor pentru obținerea compensațiilor cerute de instanță.
Totodată, Departamentul de Stat recomandă guvernului român să ridice restricțiile privind deplasările victimelor în perioada cât sunt cazate în adăposturi finanțate de guvern, să-și intensifice eforturile de identificare a potențialelor victime în rândul categoriilor vulnerabile ale populației, cum sunt imigranții ilegali, lucrătorii străini, romii și copiii implicați în cerșetorie sau prostituție și să se asigure că traficanții condamnați primesc pedepse conforme cu gravitatea faptei comise.
VEZI ȘI: Ce s-a întâmplat cu doi români în SUA, cu o zi înainte de vizita lui Ponta
Recomandările enumerate în raport vizează în același timp anchetarea și urmărirea în mod 'viguros' a faptelor de complicitate la trafic în care ar fi implicate oficialități publice și sancționarea cu închisoare a oficialilor condamnați pentru astfel de fapte; mediatizarea existenței liniei telefonice antitrafic, având în vedere și prelungirea programului de funcționare a acesteia inclusiv seara și în weekend; precum și analizarea posibilității de a li se acorda victimelor străine ale traficului dreptul de a munci pe durata cât dețin permise de ședere temporară în România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
