EXCLUSIV  Reciclarea, o afacere de miliarde pierdută de România. Avertisment de la Comisia Europeană

Reciclarea, o afacere de miliarde pierdută de România. Avertisment de la Comisia Europeană
Descriere foto: Reciclarea, o afacere de miliarde pierdută de România. Avertisment de la Comisia Europeană

În România se generează anual 6 milioane de tone de deșeuri. Comisia Europeană a emis un raport de alertă timpurie pentru țara noastră, avertizându-ne că ratăm o afacere uriașă, bazată pe reciclare și estimată la 2 miliarde de euro, adică 1 procent din PIB.

Din 2020 ar trebui să reciclăm cel puțin 50% dintre deșeurile municipale, o țintă asumată de România chiar din 2007, odată cu aderarea la UE. În caz contrar, riscăm procedura de infringement, adică, putem fi dați în judecată și sancționați cu plata unor sume ce pot ajunge până la 200.000 euro pe zi.

Și n-ar fi prima dată când țara noastră s-ar remarca negativ pe poziții fruntașe atunci când vine vorba despre managementul deșeurilor sau protecția mediului și cetățenilor. Nu mai devreme de anul trecut, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România se face vinovată de neînchiderea și reabilitarea a 68 de gropi de gunoi ilegale, ce încălcau flagrant o directivă privind mediul. Hotărârea din octombrie a anului trecut nu presupune, deocamdată, sancțiuni financiare în această etapă a procedurii de infringement în care țara noastră este obligată prin hotărârea Curții sa ia măsuri în acest sens, însă, pericolul este aproape.

Potrivit celui mai recent Raport de Țară privind evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE întocmit și publicat la începutul lui 2019 de Comisia Europeană, rata de reciclare a deșeurilor municipale în România este de numai 14%, în timp ce rata de depozitare a deșeurilor raportată Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Procentele ne situează în topul țărilor cu cele mai mari probleme la acest capitol, respectiv, pe locul 2, după Malta și înaintea Greciei și Ciprului. Imposibila misiune de a recicla din 2020 într-un mod spectaculos de eficient, de la 14% la 50%, este remarcată de la oficiali ai Comisiei Europene, până la observatori de specialitate sau de către o parte dintre actorii implicați în această procedură complicată și anevoioasă precum firmele de salubritate. Unul dintre principalele motive ar fi eșecul planurilor județene de gestionare a deșeurilor, apreciază Silviu Dumitrescu, managing director au unei firme specializate pe acest segment.

Citește și: Primăria care majorează tarifele la gunoi cu peste 35%. Unde se întâmplă asta

10 ani de planuri

 

În perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare o reprezenta un Plan de Gestionare a Deșeurilor, realizat la condițiile existente în România anului 2006 și luat ca o referință pentru elaborarea planurilor regionale de management a deșeurilor.

”În ultimii 10 ani, planurile județene de gestionare a deșeurilor, menite a pregăti aceste ținte de reciclare, s-au dovedit a fi un eșec răsunător, în condițiile în care niciunul dintre cele 32 de sisteme de management integrat al deșeurilor (SMID-uri) pe care România le-a contractat în exercițiul bugetar 2007-2013 al UE nu este operațional. Chiar dacă nici în 2006 nu au fost luate în calcul cele mai moderne tehnologii, a fost elaborat un plan care putea fi implementat rapid. 10 ani mai târziu, SMID-urile, pentru a căror punere în funcțiune s-a încasat peste 1 miliard de euro din fonduri europene și bugetare, sunt nefuncționale, cu excepția a 2 dintre ele, parțial operaționale. Ori, colectarea și reciclarea eficientă depinde în mare măsură de autorități, care, nu-și doresc, însă, într-un moment în care România riscă, din nou, procedura de infringement și plata penalităților ce pot ajunge pănâ la 100 de milioane de euro, decât 2 lucruri: să nu ajungă în situația de a rambursa fondurile către UE și să fugă de răspundere. În Austria, de exemplu, rata de reciclare este de 52% (cel mai mare nivel din Uniunea Europeană), iar restul, de până la 97% se incinerează și se depozitează. Fără infrastructură și tehnologia aferentă vom recicla în continuare cu mâinile goale'', este de părere Silviu Dumitrescu.

Reciclare

Derogări de responsabilitate

 

În contextul eforturilor de atingere a țintei de reciclare, de la începutul anului toate primăriile din România au obligația de a asigura colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale, conform Ordonanței de Urgență 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor. Cu alte cuvinte, primăriile trebuie să asigure recipiente separate pentru deșeurile uscate și pentru cele umede. Pentru toate acestea, autoritățile locale au implementat noi indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare, dar și noi penalități în cazul în care operatorul nu va îndeplini acești indicatori.

”Pe hârtie, țintele de reciclare și penalitățile aferente pentru neatingerea lor revin în responsabilitatea Unităților Administrativ Teritoriale (UAT-uri). În practică, autoritatea contractantă vine de anul acesta cu o anexă la contract și imputată operatorului numită "indicatori de performanță", cu penalități în cuantumul stabilit de autoritate, mai mari decât cele care trebuie plătite de UAT-uri în cazul neatingerii obiectivelor de reciclare. Mai simplu spus, țintele de reciclare se transferă sub denumirea ”indicatori de performanță,, în responsabilitatea firmelor de salubritate, sub mențiunea că operatorul trebuie să ducă la îndeplinire contractul exact așa cum scrie într-un master plan depășit de vremuri. În aceste condiții nici nu cred că mai există vreun interes major din partea autorităților centrale de atingere a țintelor de reciclare din moment ce răspunderea, practic, nu le mai aparține'', adaugă Silviu Dumitrescu.

Lege fără norme de aplicare

 

Potrivit aceleiași ordonanțe, toate gospodăriile sunt obligate să respecte principiul "plătește pentru cât arunci", bazat pe cel puțin unul dintre următoarele elemente: frecvență de colectare, greutate, saci de colectare personalizați și volum și trebuie să își sorteze deșeurile menajere în două mari categorii: hârtie, metal, plastic și sticlă pe de o parte și restul deșeurilor, de cealaltă parte. Astfel, toată lumea care colectează selectiv va beneficia de un tarif scăzut la serviciile de salubritate. Ideea generală este de a micșora cantitățile depozitate la gropile de gunoi prin 2 mijloace: sortare eficientă acasă la utilizator, de aici și introducerea unei taxe suplimentare pentru persoanele care nu fac reciclare și reducerea aruncării masive de deșeuri la care suntem campioni. 3 luni mai târziu de la intrarea în vigoare a legii, însă, apare o nouă problemă. Nu există normele de aplicare.

Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a publicat doar un ghid facultativ în acest sens, dar, din păcate, și pe acesta în momentul în care încerci să îl aplici, prin introducerea prețurilor diferențiate între persoanele care colectează selectiv deșeurile și cele care nu fac acest lucru, ne lovim de refuzul primăriilor. Motivul principal, cel puțin oficial într-un an electoral, este lipsa normelor de aplicare. O companie privată nu are cum să determine o persoană fizică sau juridică să recicleze de bună voie. Cel mai eficent mod de a determina populația de a face reciclare este de a introduce o taxă suplimentară pentru persoanele care nu colectează selectiv, exact ca în orice alt stat membru UE. În plus, din păcate nu există consultări în momentul elaborării caietelor de sarcini pentru a se înțelege pe deplin dacă este sau nu eligibilă colectarea la modul propus în documentele elaborate de autoritățile locale'', mai explică Silviu Dumitrescu pentru DC News.

Citește și: Sticle de plastic contra bilete pe mijloacele de transport. Primăria care promovează reciclarea

Ne pasă de gunoaie?

 

Cauzele reciclării scăzute de până acum îl reprezintă din punctul de vedere al operatorilor și prețul serviciului, numărul de abonați la serviciul de salubritate și slaba informare sau conștientizare a populației. Aceștia apreciază că pe teritoriul României niciun un operator nu deține un număr de 100% abonați dintr-o arie deservită. Acele persoane fără contracte, produc, totuși, deșeuri pe care ulterior le abandonează la punctele de colectare comune, iar interesul acelora nu va fi niciodată de a a realiza colectarea selectivă.

Suntem obișnuiți să aruncăm masiv, la întâmplare, oriunde și oricând, chiar și cu coșul de gunoi aflat la câțiva metri în fața noastră, darămite să mai colectăm selectiv, iar în contextul acestei particularități, cred că e necesar să ne dezvoltăm spiritul civic și să înțelegem că totul pornește din casele noastre. Contează enorm, de exemplu, dacă arunc această sticlă (PET) în recipientul de fracție biodegradabilă. În Austria acest fapt este pedepsit cu amenzi între 80 și 120 euro de către operator. Trebuie să întelegem că acel PET este compromis pentru că a fost contaminat de fracția biodegradabilă, iar munca pentru a extrage acel PET este uriașă. În majoritatea țărilor din Europa, din cantitățile colectate de la utilizatorul final doar 10% ajung să fie depozitate în groapa de gunoi. În țări precum Austria și Suedia, cantitatea este chiar sub 3%. Pentru a ajunge la astfel de performanțe, trebuie ca în primul rând să ne pese'', a conchis Silviu Dumitrescu.

Poluare lac

În România se generează anual 6 milioane de tone de deșeuri, ratându-se, astfel, an de an o afacere uriașă bazată pe reciclare și estimată la 2 miliarde de euro. Raportul de alertă timpurie emis anul trecut de Comisia Europeană, însă, relevă aproape certitudinea că România nu-și va atinge ținta de reciclare din 2020, motiv pentru care au fost propuse recomandări, multe dintre acestea în concordanță și cu foaia de parcurs elaborată în 2013 în contextul exercițiului Comisiei de promovare a conformității, de asemenea, nepusă în aplicare de către autoritățile române.

Citește și: Deşeuri din plastic, Pacific. Inițiativă pentru colectarea lor

 


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25