"Nu sunt convins că alegerile anticipate în forma propusă de PNL, şi anume pe baza unui acord politic, este constituţională. Când spun aceasta mă bazez pe faptul că o formulă relativ asemănătoare folosită în Germania a fost declarată de Curtea Constituţională germană neconstituţională. Altfel spus, o formulă de alegeri anticipate care nu este prevăzută de Constituţie este foarte riscantă, dincolo de faptul că acordul politic este, probabil, dificil de obţinut, dacă nu, imposibil", consideră Cristian Pârvulescu, pentru Agerpres.
"Pentru ca acea ipoteză să existe este nevoie ca Parlamentul să respingă de două ori propunerea de prim-ministru făcută de preşedinte. Acordul politic presupune o serie de decizii parlamentare. De exemplu, un vot de autodizolvare a Parlamentului - procedură pe care Constituţia nu o prevede şi care ar putea fi neconstituţională", a explicat politologul.
"Ne-am putea gândi că într-un anume moment un personaj politic care are forţă, inclusiv militară, de partea lui ar putea obliga Parlamentul să se dizolve. Ori, Parlamentul nu poate fi obligat de nimeni să se dizolve, nici măcar de partidele politice. Acesta este principiul separaţiei puterilor în stat. Cred că mandatul trebuie să fie de patru ani, dacă nu se întrunesc condiţiile constituţionale pentru alegeri anticipate", a conchis Cristian Pârvulescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
