PÎCCJ, critici dure privind proiectul de modificare a codurilor penale

Elena Badea / 31 ian 2017 / 16:42 Salveaza PDF Comentarii
ÎCCJ
Descriere foto: ÎCCJ

Proiectul de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală depăşeşte limitele stabilite de Curtea Constituţională, se apreciază într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), potrivit Agerpres.

'Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal şi a Codului de procedură penală cu dispoziţiile cuprinse în deciziile Curţii Constituţionale a României, însă în actuala redactare proiectul de modificare a celor două coduri depăşeşte limitele stabilite de către instanţa de contencios constituţional. Deşi în preambulul notei de fundamentare se invocă existenţa deciziilor Curţii Constituţionale nr. 603/2015 şi nr. 405/2016, modificările ce se doresc a fi operate exced cele statuate de instanţă', se arată în comunicat. 

”Astfel, prin decizia Curții Constituționale nr. 603/2015 se constată că sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul art. 301 alin.1 din Codul penal este neconstituțională. Însă prin proiectul de ordonanță de urgență se înlătură din norma de incriminare și variantele alternative "pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat de foloase de orice natură". Modificarea adusă acestui text de lege prin proiectul de ordonanță de urgență este una substanțială, ce ține de însăși esența infracțiunii de conflict de interese și scoate în afara legii conduita imorală, imparțială a funcționarului, fiind afectate relațiile de serviciu și crearea unei stări de pericol pentru îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor de serviciu.

Sintagma introdusă în text, aceea de "foloase materiale necuvenite", ține de specificul elementelor altor încălcări de lege (respectiv infracțiuni de corupție, de abuz în serviciu).

În consecință, prin propunerea de modificare a textului art. 301 Cod penal, nu numai că se restrânge sfera de aplicare, dar se și denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”, se mai arată în comunicatul PÎCCJ.

[citeste si]

”În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 Cod penal, pentru identitate de raţiune, modificarea propusă prin proiectul de ordonanţă este de substanţă și nu are în vedere transpunerea deciziei Curţii Constituţionale nr. 405/2016 prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 246 din Codul penal din 1969 şi ale art. 297 alin. 1 din Codul penal actual sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii".

Astfel, textul propus condiţionează existenţa infracţiunii de producerea unei pagube într-un cuantum arbitrar ales (condiţie ce nu îşi găseşte aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancţionate în vreun fel (contravenţie, abatere etc.) lăsându-le în afara ilicitului penal, situaţie deosebit de periculoasă având în vedere posibilitatea fracţionării activităţii infracţionale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator.

O asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu, care ar provoca prejudicii apropiate valoric de plafonul respectiv, dar care nu l-ar depăși, în vederea obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase materiale, în condițiile în care asemenea exercitări ilegale ale funcției ar putea atrage cel mult răspunderea disciplinară și civilă. De altfel, apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă ori cu o gravitate atât de redusă încât să excludă antrenarea răspunderii penale.

La fel de criticabilă și fără nicio legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Rațiunea incriminării acestei infracțiuni este similitudinea cu infracțiunea de abuz în serviciu, singura diferență fiind sub aspectul laturii subiective, respectiv culpa, și nu intenția inculpatului.

Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, care nu acționează cu intenție, ce-i drept însă, în afara oricărei responsabilități, oricărei diligențe, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală.

Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor”, se mia precizează în comunicatul citat.

Pentru exemplificare, PÎCCJ prezintă şi o statistică pentru perioada 2014-2016: 

Dintr-o altă statistică reiese că doar în anul 2016 au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese doi parlamentari, 17 primari, patru viceprimari şi cinci directori.


Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24