Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea şefilor de parchete, aducând la cunoştinţa publicului argumentele refuzului, conform unui amendament adoptat luni de Comisia specială pentru legile justiţiei.
"Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la la alin) 1, - şefii de parchete -, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului", spune amendamentul la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, votat de parlamentari, care urmează să fie supus votului plenului Senatului.
Forma în vigoare nu prevede de câte ori poate şeful statului refuza o propunere pentru şefii de parchete. Este vorba despre procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii.
Amendamentul aparţine PSD-ALDE.
Comisia a mai adoptat un amendament al PSD prin care s-a eliminat proba scrisă de la promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, proba pe care candidatul o va susţine în faţa Secţiei de judecători a CSM este un interviu, relatează Agerpres.
[citeste si]
