"Instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu pe o perioadă de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile", prevede textul adoptat.
Parlamentarii au decis şi ca măsura arestului preventiv să se ia doar în cazul existenţei unor probe şi indice temeinice, fiind înlocuită astfel sintagma "suspiciuni rezonabile".
"Măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune", prevede textul adoptat.
Starea de pericol trebuie justificată
Judecătorul care a dispus măsura arestului preventiv trebuie să motiveze măsura luată, justificând în concret inclusiv modalitatea prin care se înlătură starea de pericol concret adusă ordinii publice. După luarea măsurii inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventivă.
De asemenea, comisia a decis ca suspectul să fie adus cu mandat de aducere numai în mod excepţional şi motivat. "Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, numai în mod excepţional şi motivat dacă această măsură se impune în interesul rezolvării cauzei", menţionează textul.
Comisia a mai decis ca denunţul să fie depus în termen de 6 luni de la luarea la cunoştinţă a infracţiunii, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
