Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, este vorba despre proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative şi de proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative.
Ministerul menţionează că proiectele nu fac parte din categoria celor pentru care se cere formal avizul Consiliului Superior al Magistraturii, cu toate acestea, în spiritul politicii de consultare a reprezentanţilor sistemului judiciar asupra politicilor sale publice adresate justiţiei, ministerul a consultat CSM.
Sursa citată arată că o primă formă a textelor, elaborate în 2019 în cadrul Ministerului Justiţiei, a fost pusă, la finalul anului 2019 - începutul anului 2020, în discuţia grupului de lucru interinstituţional constituit la nivelul Ministerului Justiţiei, ce a avut ca obiect discutarea unor aspecte vizând modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, grup de lucru la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar (ICCJ, PICCJ, DNA, DIICOT, CSM, INM), grup care a lucrat asupra textelor iniţiale.
Cele două proiecte de lege, rezultate în urma dezbaterilor din cadrul grupului de lucru, au fost supuse dezbaterii publice prin publicarea acestora pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei în data de 27 iulie 2021, respectiv 2 septembrie 2021. Ministerul Justiţiei spune că a transmis cele două proiecte Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând punctul de vedere al acestuia, care a fost emis în data de 1 aprilie.
O parte dintre observaţiile primite din partea Consiliului Superior al Magistraturii au fost valorificate la finalizarea proiectelor. Separat, Ministerul Justiţiei a demarat procedura de avizare interministerială, trimiţând proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a altor acte normative Ministerului Afacerilor Interne, care l-a avizat în data de 1 aprilie. De asemenea, proiectele de lege au făcut obiectul unor consultări tehnice de lucru cu Comisia Europeană, în perioada aprilie - mai 2022.
Citește și - CCR a admis că sunt neconstituționale dispoziții din Codul Penal. Laura Vicol: Prin decizia luată, CCR încearcă să îndemne Parlamentul să își facă treaba
Laura Vicol, avocat și deputat PSD, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre comunicatul CCR.
Redacția DC News a contactat-o pe Laura Vicol, avocat și deputat al Partidului Social Democrat, în vederea explicării comunicatului CCR prin care judecătorii au admis excepţia de neconstituţionalitate şi au constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal.
„După cum a explicat chiar astăzi și CCR, nu a fost declarată neconstituțională instituția întreruperii prescripției ca atare, ci se solicită o formulare clară în lege a condițiilor care să permită această întrerupere. Și noi, ca Parlament, trebuie să ne asumăm că nu am pus încă în acord legislația cu decizia CCR din 2018. Sunt multe decizii ale Curții Constituționale care nu au fost încă transpuse, nu vreau sa comentez motivele pe care nu le cunosc și nici nu trăiesc într-un trecut care nu îmi aparține. Contează ce facem de acum încolo.
Prin decizia luată, CCR încearcă să îndemne Parlamentul să își facă treaba. Și Parlamentul își va face treaba. În ceea ce privește efectele acestei decizii asupra unor dosare, nu am ce comentarii să fac. Nu m-am apucat să iau la mână dosare în care nu am avut calitate de avocat ca să identific astfel de detalii. Este in sarcina apărătorilor din dosarele respective să o facă. Obligația noastră este să reparăm legislația. Si o vom face!“, a spus Laura Vicol. Vezi articolul aici!
Citește și - Decizia CCR privind neconstituționalitatea un articol din Codul Penal, explicată de Zegrean: Inculpații care nu au fost condamnați definitiv vor scăpa dacă li s-a îndeplinit termenul de prescripție
Judecătorul Augustin Zegrean a comentat, joi, în exclusivitate pentru DC News, decizia CCR privind neconstituționalitatea unui articol din Codul Penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe.
„Este vorba despre articolul 155 din Codul Penal, care prevedea întreruperea prescripției termenului răspunderii penale, în situația în care se întocmeau noi acte de urmărire penală. Deci dacă fapta a fost comisă în 2010 și a început urmărirea penală în 2012, termenul de prescripție să zicem că este de 10 ani, în 2020 s-ar fi împlinit termenul de prescripție” (citește continuarea AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
