„Dacă Suedia și Finlanda se alătură NATO, lungimea granițelor terestre ale alianței cu Rusia se va dubla”, a scris Medvedev, acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, pe canalul său personal de Telegram. „Bineînțeles, aceste frontiere vor trebui întărite.”, a adăugat el.
„Dacă se va face acest lucru, nu va fi posibil niciun statut non-nuclear al Mării Baltice”, a spus Medvedev. „Echilibrul trebuie restabilit”. „Oamenii din Suedia și Finalnda”, a adăugat el, „vor ajunge să aibă rusești cu arme nucleare la foarte mică distanță de casă”.
Comentariile sale sunt unele dintre cele mai dure de până acum din partea unei personalități ruse proeminente cu privire la potențiala reacție a Kremlinului la o cerere NATO din cele două țări nordice, conform FT.com.
Premierul finlandez Sanna Marin a declarat miercuri că țara va decide în „câteva săptămâni” dacă va solicita aderarea la NATO (citește AICI). De asemenea, Suedia s-a apropiat de căutarea aderării în urma invaziei Rusiei în Ucraina (citește AICI).
Medvedev a spus că forțele de apărare terestră și aeriană ar trebui să fie „întărite serios” și ar trebui să fie desfășurate „forțe navale considerabile” în Golful Finlandei dacă cele două țări se alătură NATO.
El a spus că opinia publică despre această problemă este împărțită în națiunile nordice și că „nicio persoană sănătoasă la minte” nu ar dori să aibă parte de consecințele acestor mișcări.
Declarația lui Medvedev sugerează cu tărie că Moscova va oficializa desfășurarea de rachete de croazieră Iskander cu arme nucleare în exclava sa baltică Kaliningrad, au declarat doi înalți oficiali din statele NATO, oferind Rusiei potențialul de a lovi o serie de capitale ale UE, inclusiv Berlin și Varșovia.
OSCE şi Consiliul Europei cer Rusiei să nu mai atace lăcaşele de cult din Ucraina
Într-un comunicat comun, cele două organizaţii au deplâns victimele războiului şi situaţia a milioane de ucraineni nevoiţi să se refugieze după invazia rusă.
Ca structuri angajate în promovarea dialogului paşnic, "facem apel la Rusia să înceteze distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult, care este o crimă împotriva umanităţii, la fel ca şi uciderea nediferenţiată a zeci de mii de civili", arată declaraţia, potrivit Agerpres.
"Suntem consternaţi de distrugerea siturilor religioase şi a lăcaşelor de cult: biserici, sinagogi şi moschei. Acestea sunt vitale pentru diferitele comunităţi religioase din ţară, mai mult ca oricând pe timp de criză", citează în continuare dpa.
Oficialităţile de la Kiev estimează că în războiul declanşat de Rusia au fost distruse circa 60 de biserici şi alte lăcaşe de cult (citește AICI).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
