Țările occidentale sunt dispuse să protejeze viitoarea existență a Ucrainei cu garanții de securitate, dar nu pot echivala cu un nivel de protecție similar pe care îl oferă alianța militară NATO, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz.
Țări precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au început să discute cu Ucraina cum să se asigure că un potențial acord de pace postbelic între Kiev și Moscova va fi respectat de ambele părți, astfel încât Rusia să nu folosească un astfel de armistițiu pentru a-și regrupa și ataca vreun vecin din nou în viitor.
Cu toate acestea, răspunzând la întrebările parlamentarilor din Bundestag, Scholz a spus că este ”clar” că astfel de garanții de securitate pentru Ucraina ”nu vor corespunde articolului 5 din Tratatul NATO”.
Cancelarul s-a referit la clauza de apărare reciprocă a alianței militare, care spune că un atac asupra unei țări NATO trebuie tratat ca un atac asupra tuturor membrilor.
În practică, clauza articolului 5 este o garanție majoră, în special pentru țările mai vulnerabile precum Țările Baltice, deoarece înseamnă, de exemplu, că SUA ar interveni cu toată puterea sa militară dacă Rusia ar ataca.
Cu toate acestea, pentru Ucraina, care se află la a cincea lună de luptă împotriva invaziei ruse, remarcile lui Scholz sună deosebit de descurajator: Germania, împreună cu Franța, au refuzat țării est-europene o cale clară către aderarea la NATO în 2008.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi a susținut în martie că Rusia nu și-ar fi atacat țara dacă ar fi fost membru NATO.
Remarcile lui Scholz par să sugereze că Ucraina nu va putea conta pe sprijinul militar direct din partea NATO în viitor
Țările NATO au sprijinit indirect Kievul în războiul cu Rusia, trimițând tancuri, artilerie și alte tipuri de arme, dar s-au asigurat cu precauție să nu se implice direct în război.
Cancelarul le-a spus parlamentarilor că garanțiile de securitate pentru Ucraina ”trebuie adaptate” la ”situația specifică” a țării, dar nu a oferit detalii suplimentare, susținând că ”este un proces care este departe de a fi finalizat și, prin urmare, nu poate fi încă concretizat”, relatează Politico.
Scholz a sugerat, de asemenea, că Occidentul ar trebui să-și folosească ”sancțiunile extrem de eficiente împotriva Rusiei” care ar putea fi ridicate sau diminuate dacă Rusia va accepta un acord de pace rezonabil cu Ucraina și să reintroducă aceste măsuri restrictive ”dacă există încălcări” ale acordului de pace.
Ucraina a avut experiențe proaste în ceea ce privește garanțiile de securitate fără o aplicabilitate suficientă: țara a renunțat la armele sale nucleare în anii 1990 în schimbul asigurărilor din partea Rusiei, SUA și Marii Britanii, care au promis în Memorandumul de la Budapesta din 1994 ”să respecte independența și suveranitatea” Ucrainei și ”să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței” împotriva țării.
Garanția a fost încălcată pentru prima dată de Rusia în 2014, când a anexat Crimeea și s-a implicat în conflictul armat din estul Ucrainei, iar apoi a fost complet nulă odată cu invazia Moscovei din acest an.
Intențiile SUA privind războiul din Ucraina. Chirieac: Se va ajunge la masa negocierilor
Deși se speculează că Statele Unite ale Americii dau înapoi privind ajutarea Ucrainei în conflictul armat, Chirieac afirmă că Administrația Prezidențială încearcă să ajute pe cât posibil țara noastră vecină fără să se ajungă la un conflict direct între Federația Rusă și NATO.
Exact aceeași politică ca și până acum. Ajutor în valoare de zeci de miliarde de dolari
„Nu se sucește nimeni, este exact aceeași politică ca și până acum. Președintele american Joe Biden a sprijinit Ucraina și o sprijină în continuare. Vorbim de zeci de miliarde dolari. Însă el nu dorește un conflict direct între NATO și Rusia. Or deciziile pe care le-a luat în acest moment sunt îndreptate în această direcție, adică nu care cumva să înceapă conflictul direct între Alianța Nord-Atlantică și Moscova.
Până la urmă, cumva se va ajunge la masa negocierilor. Când? Noi sperăm că mai degrabă mai devreme decât mai târziu. A mai fost și Kissinger la Davos unde a intervenit spunând că ar trebui să se ofere teritorii în schimbul păcii, este o tactică diplomatică pe care noi o mai știm din Orient, vorbim de Israel și Autoritatea Palestiniană.
Deocamdată, însă, în ciuda pierderilor uriașe, vedeți că bocancul rusesc înaintează. Fie că sunt doi kilometri pe zi, zdrobesc sub șenila tancului absolut totul, indiferent că e școală, grădiniță, spital, bloc de locuințe. La un moment dat o să vedem dacă vor reuși să ocupe Odesa. Acest oraș este punctul cheie”, a transmis Bogdan Chirieac la România TV. Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
