"Eu cred că actuala definiţie este făcută mai degrabă acuzator, în aşa fel încât se confundă lucrurile. Foarte mulţi oameni - i-aţi văzut în spaţiul public - spun: 'corupţii sunt totuna cu hoţii', 'abuzul în serviciu înseamnă corupţie'. Lucrurile sunt spuse anapoda în spaţiul public şi atunci societatea ca atare este indusă în eroare. Nu tot ce înseamnă abuz în serviciu înseamnă şi un beneficiu ilegitim pentru cel care l-a săvârşit.
Nu se confundă infracţiunea de abuz în serviciu cu infracţiunea de corupţie, de aceea eu cred că e nevoie de o definiţie mai clară a acestei infracţiuni, în aşa fel încât societatea să fie în cunoştinţă de cauză, să nu se mai lase manipulată de o serie întreagă de voci care cântă fals, dar acoperă prin volum. (...) Orice ţine de un beneficiu nelegitim în exercitarea unei funcţii publice, fie că e vorba e o acţiune directă, fie că e vorba de o acţiune indirectă sau de o formă coparticipare, complicitate, instigare şi aşa mai departe, este infracţiune de corupţie. Cele care ţin de serviciu reclamă o împlinire defectuoasă sau neîndeplinirea unor atribuţii de serviciu şi o vătămare gravă adusă fie unor persoane, fie autorităţii publice", a precizat el într-o declaraţie acordată presei la Palatul Parlamentului, scrie Agerpres.
În ce priveşte afirmaţiile preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, care a apreciat că infracţiunea de abuz în serviciu nu ar trebui să depindă, în principiu, de dimensiunea pagubelor, Şerban Nicolae a declarat că în acest caz este vorba de un punct de vedere.
"Aici e vorba de o opinie. Nu sunt departe de un asemenea punct de vedere, dar ideea unui prag înalt a fost exprimată de Comisia de la Veneţia. Chestiunile, însă, sunt ceva mai nuanţate. Eu m-am pronunţat de mai multe ori în sensul că, din punctul meu de vedere, abuzul în serviciu, văzut ca un abuz de putere sau ca un exces de autoritate publică, trebuie să fie incriminat la nivel de infracţiune. Şi, de asemenea, gravitatea faptei - ceea ce dă caracter de infracţiune unei asemenea fapte - e determinată de fapta săvârşită cu intenţie de o persoană care exercită autoritatea publică şi care prin această acţiune săvârşită cu bună ştiinţă fie vatămă un drept sau o libertate fundamentală a unui cetăţean, fie perturbă grav autoritatea publică pe care o reprezintă", a declarat senatorul.
Amendamente la Legea Justiției
Pe de altă parte, întrebat dacă PSD va aduce amendamente Legilor Justiţiei, el a replicat că deocamdată au fost solicitate puncte de vedere de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la Consiliul Legislativ.
"Din păcate, există foarte multă patimă în toată această dezbatere şi riscăm fie să blocăm orice fel de îmbunătăţire a sistemului legislativ în materia organizării Justiţiei, fie să adoptăm doar câteva măsuri eminamente populiste, de dragul imaginii. Pe mine, spre exemplu, m-a deranjat - cetăţeneşte m-a deranjat foarte tare - punctul de vedere exprimat de preşedintele Înaltei de Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a semnat în mod absolut incredibil, absolut inacceptabil un protocol cu Ministerul Public, cum că judecătorii luptă împotriva corupţiei şi aş solicita public să îmi spună doamna Cristina Tarcea unde a văzut în legislaţia românească, în Constituţie, în tratatele internaţionale, în legislaţia specifică atribuţii ale judecătorilor în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei", a precizat el.
Nicolae a adăugat că "sfaturile sau chiar imperativele transmise Parlamentului în legătură cu ceea ce poate şi ceea ce nu poate să facă în materie de legiferare" arată o gândire "cel puţin greu de acceptat" în ceea ce priveşte construcţia constituţională a statului român şi separaţia puterilor în stat.
"De aceea, eu cred totuşi că aceste pasiuni şi aceste patimi nefuncţionale şi contraproductive vor fi lăsate deoparte, astfel încât să putem să găsim soluţiile optime în materie de reformă a justiţiei", a adăugat el.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
