Lege funcționari publici. Klaus Iohannis cere REEXAMINAREA

Potrivit sursei citate, actul normativ vizează modificări ale atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi o serie de intervenţii legislative în ceea ce priveşte regimul juridic al funcţiei publice. 

Şeful statului face referire la art. I pct. 18 şi pct. 22, care abrogă care dispoziţiile legale conform cărora funcţionarului public trimis în judecată pentru săvârşirea unor infracţiuni precum cele de corupţie şi de serviciu, i se suspendă de drept raportul de serviciu. 

Iohannis arată în cerere că suspendarea de drept şi suspendarea facultativă a raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul trimiterii în judecată sunt măsuri provizorii destinate protecţiei entităţii angajatoare şi "se bucură, în prezent, de un cadru normativ şi jurisprudenţial bine conturat şi fundamentat". 

Preşedintele menţionează că suspendarea de drept din funcţie în cazul trimiterii în judecată este prevăzută şi pentru alte categorii socio-profesionale: judecători constituţionali, magistraţi sau practicieni în insolvenţă. 

"În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că sancţiunea administrativă a suspendării raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică pe care acesta o deţine, în cazul în care s-a dispus trimiterea sa în judecată pentru anumite infracţiuni, are ca finalitate protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor periculoase ale faptei penale săvârşite de către funcţionarul public", se mai arată în cererea de reexaminare. 

”Generează multiple efecte negative”

În scrisoarea transmisă Parlamentului, preşedintele apreciază că excluderea cu totul a funcţionarilor publici sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată "generează multiple efecte negative" şi "se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situaţie unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcţiei publice". 

"Prin eliminarea acestei forme de protecţie a instituţiei publice se vulnerabilizează însăşi autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcţionarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcţiei publice, în general. Prin urmare, apreciem că o asemenea normă afectează funcţia publică şi poate genera o serie de consecinţe dificil de gestionat, spre exemplu atunci când în cadrul aceleiaşi instituţii publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcţionar public aflat în aceeaşi situaţie angajatorului îi este interzisă această posibilitate", argumentează şeful statului în cererea sa. 

Acesta punctează faptul că suspendarea raportului de serviciu al funcţionarului public din funcţia publică ar avea un caracter temporar, "nu conduce la discriminări în cadrul aceleiaşi categorii de subiecte de drept, nu afectează exercitarea dreptului la muncă şi la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau ocupaţiei şi nici nu încalcă prezumţia de nevinovăţie".

"La toate acestea se adaugă şi aşteptările existente la nivelul societăţii privind etica, deontologia funcţionarului public. Din toate aceste perspective, considerăm că intervenţia legislativă prevăzută la Art. I pct. 18 şi pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică", precizează Klaus Iohannis. 

De asemenea, preşedintele solicită şi reanalizarea intervenţiilor legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici "ce au drept consecinţă diminuarea influenţei sale în procesul de recrutare a funcţionarilor publici şi de management al funcţiei publice". 

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News