Detalii neștiute despre Înaltpreasfințitul Pimen au ieșit la iveală după moartea lui, iar puțini oameni știu care a fost legătura lui cu Familia Regală a României și în special cu Regele Mihai I.
Fără el, Regele nu s-ar fi putut întors în România
Ei bine, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a fost gazda Regelui Mihai la prima sa vizită în țară după momentul 25 decembrie 1990, atunci când acesta a fost fugărit pe autostradă, iar fără invitația oficială a părintelui, Regele Mihai nu ar fi putut intra în România după cei 45 de ani de la abdicare. De aceea, în anul 1992, de Învierea Domnului, prima vizită a Regelui Mihai în România a devenit una istorică și peste un milion de oameni l-au aclamat atunci pe străzile din București.
Citește și: Nicolae, nepotul Regelui Mihai, RECUNOSCĂTOR lui ÎPS Pimen. "Îi datorez ASTA"
Cel mai emoționant moment
În Sâmbăta Mare, Regele Mihai și Regina Ana, însoțiți de Nicolae, au fost așteptați de ÎPS Pimen pe aeroportul din Salcea de unde s-au îndreptat spre Putna, acolo unde starețul Mănăstirii, Părintele Melchisedec Velnic, l-a primit pe Rege în pridvorul bisericii cu Evanghelia şi Crucea, aşa cum erau întâmpinaţi odată domnitorii.
Atunci s-a ținut o slujbă la mormântul lui Ștefan cel Mare, iar, a doua zi, peste zece mii de oameni, veniți din toată țara, au participat la slujba Învierii, unde s-a cântat „Hristos a Înviat" și Imnul Regal. Unul dintre cele mai emoționante a fost acela în care toată lumea a scandat "Trăiască Regele!" și „Monarhia salvează România".
Iată cum povestea ÎPS Pimen momentul cu Regele Mihai
„Regele Mihai a venit la Mănăstirea Putna să se închine la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și să participe la slujba de Sfintele Paști. Încercase de două ori să vină în țară și nu i s-a aprobat, așa cum știm cu toții. Orice bun creștin are o mare dorință de a se închina la Sfântul Mormânt al Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la Ierusalim. Orice bun român are dorința de a se închina la mormântul lui Ștefan cel Mare, numit de Mihai Eminescu altarul conștiinței noastre naționale, iar Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului nostru românesc. Dorința Majestății Sale a fost firească și legitimă, ca fiu și suveran al ţării prin ungere.
Primii pași după un lung surghiun i-a făcut așadar la Putna. Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul, a spus Majestatea Sa în cuvântul ținut în Parlamentul României cu ani în urmă. Putna ne amintește cel mai mult de trecutul nostru românesc, de istoria neamului nostru. L-am întrebat atunci cum a putut rezista atâția ani în surghiun. Mi-a răspuns: cu rugăciune, credință și nădejde în Dumnezeu. Am constatat la Majestatea Sa o judecată pătrunzătoare în Duhul adevărului privind istoria neamului nostru românesc. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în Împărăția cerurilor întru bucuria mântuirii!", povestea ÎPS Pimen despre acel moment în ziarul Lumina al Patriarhiei Române.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
