Plângerea a fost depusă în nume personal, la sfârșitul anului trecut, la CEDO, o plângere în care susține că prin revocarea sa de la șefia DNA i-ar fi fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană Drepturilor Omului.
Kovesi, plângere CEDO, motive
Kovesi a explicat în plângere că prin decizia Curții Constituționale s-a hotărât revocarea sa deși ea nu a avut nicio calitate în conflictul pe care l-a soluționat Curtea.
De asemenea, ea reclamă faptul că nu a fost citată la CCR pentru a-și expune punctul de vedere. Ea a mai explicat că a recurs la acest demers pentru că în legislația națională nu avea nicio posibilitate să constate decizia CCR.
Citește și: Iohannis, plângere penală pentru înaltă trădare: Este o FANTEZIE a PSD!
'Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA, ca urmare a deciziei nr. 358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională', se arată într-un răspuns al Parchetului General.
'Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de 'intervenientă', pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea. Decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018', afirmă Kovesi.
Lipsa unui proces echitabil
Laura Kovesi mai spune că, în cazul revocării sale, nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil. 'În procedura în care Curtea Constituţională a emis decizia nr. 358 din 30 mai 2018, nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern 'un recurs efectiv', un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul Justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac', afirmă Kovesi. Laura Codruţa Kovesi a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA printr-un decret emis pe 9 iulie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale.
Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Prin aceeaşi decizie, CCR a stabilit ca preşedintele Iohannis să emită decretul de revocare. În prezent, Kovesi este procuror la Parchetul General - Serviciul de îndrumare şi control.
Citește și: Răsturnare de situație! Ce a decis CEDO în cazul Cathedral Plaza
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
