"Reamintesc decizia CCR din anul 2016, privind infracțiunea de serviciu, prin care s-a declarat constituțională măsura prin care sintagma în mod defectuos se înțelege prin "încălcarea legii". Din acest motiv, procurorii pot să investigheze doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat doar legislația primară, deci respectiv o lege sau o ordonanță. De aceea în foarte multe dintre dosarele noastre, am ajuns la concluzia că foarte multe dintre fraudele în achizițiile publice s-au făcut cu încălcarea legislației secundare: hotărâri de guvern, hotărâri de consilii locale. Prima concluzie este că procurorii nu mai pot acționa în fața unor astfel de practici ilegale, după decizia CCR și rămâne de văzut dacă societatea mai este apărată în fața unor astfel de cazuri, prin mijloace nepenale. De exemplu, privatizările efectuate în baza unor hotărâri de guvern nu mai constituie fapte penale și nu mai pot fi cercetate," a spus șefa DNA la dezbaterea "Frauda și corupția în domeniul achizițiilor publice".
O țară mai puțin coruptă?
Laura Kovesi a prezentat o statistică a persoanelor trimise în judecată și a celor condamnate. Ea spune că astfel se demonstează faptul că România nu este o țară mai puțin coruptă.
"Dacă an de an a crescut numărul persoanelor trimise în judecată, condamnate pentru fapte de corupție, putem spune faptul că România este o țară mai puțin coruptă? Putem să spunem că instituțiile din România sunt mai curate? Putem să spunem că avem un sistem de achiziții publice în care criteriile de transparență sunt prioritare? " a mai spus șefa DNA.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
