Lapid, şeful unui partid centrist, va conduce ţara în timp ce se îndreaptă spre alegerile din 1 noiembrie.
Schimbarea vine în urma prăbuşirii, săptămâna trecută, a coaliţiei pe care a format-o cu Bennett. Alegerile viitoare vor fi al cincilea scrutin din Israel în mai puţin de patru ani.
Lapid se confruntă cu o provocare dură din partea fostului premier Benjamin Netanyahu, care a promis să revină la putere.
Naftali Bennett i-a predat joi mandatul lui Lapid, în conformitate cu un acord existent de rotaţie a funcţiei de premier. Bennett va ocupa postul de prim-ministru supleant până la alegerile din noiembrie, la care a declarat că nu va participa.
Israelul a cunoscut un ciclu de alegeri record din aprilie 2019, deoarece partidele au eşuat de fiecare dată să obţină suficiente locuri pentru a forma o coaliţie de guvernare cu o majoritate. Coaliţia Lapid-Bennett a ieşit temporar din impas.
Lapid, un fost prezentator de ştiri TV în vârstă de 58 de ani, l-a înlăturat pe Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv lider al Israelului, în iunie anul trecut.
Guvernul demisionar a fost cel mai divers din istoria Israelului, cuprinzând opt partide din tot spectrul politic - inclusiv cu opinii ideologice opuse. De asemenea, a inclus un partid arab independent pentru prima dată de la înfiinţarea statului, în 1948.
În ciuda încercărilor lui Bennett de a se concentra doar asupra problemelor în care partidele puteau colabora, acesta a început să se destrame spre sfârşitul primului an, devenind un guvern minoritar atunci când un membru al partidului său de dreapta Yamina a demisionat la începutul acestei luni.
Într-un discurs televizat emoţionant de săptămâna trecută, Bennett a declarat că el şi Lapid au "răscolit fiecare piatră" pentru a încerca să menţină coaliţia, dar că au rămas fără opţiuni.
Netanyahu a salutat anunţul ca fiind "o veste minunată pentru milioane de cetăţeni israelieni". Sondajele de opinie indică în prezent că partidul său va obţine cele mai multe locuri în cadrul unor noi alegeri, dar se va lupta în continuare pentru a forma o majoritate guvernamentală cu aliaţii săi religioşi şi naţionalişti.
Perspectiva unei noi perioade de incertitudine politică vine într-un moment delicat, în condiţiile în care Israelul se confruntă cu provocările legate de creşterea costurilor de trai, de o recrudescenţă a violenţei în conflictul cu palestinienii şi de reînnoirea eforturilor internaţionale de a revigora un acord nuclear cu Iranul - lucru care alarmează Israelul.
Regele Iordaniei în favoarea creării unei variante NATO în Orientul Mijlociu
Regele Iordaniei Abdullah al II-lea s-a declarat în favoarea creării unei alianțe militare în Orientul Mijlociu similar cu NATO. ”Aș fi unul dintre primii oameni care vor sprijini o NATO în Orientul Mijlociu”, a spus Abdullah într-un interviu.
Regele Iordaniei Abdullah al II-lea a spus că va sprijini formarea unei alianțe militare din Orientul Mijlociu similară NATO și că aceasta poate fi realizată cu țări care au aceleași opinii.
Regatul lucrează activ cu NATO și se consideră partener al alianței, după ce a luptat ”umăr la umăr” cu trupele NATO timp de decenii, a declarat monarhul pentru CNBC.
”Mi-ar plăcea să văd mai multe țări din zonă intrând în acest proiect”, a spus el.
”Aș fi unul dintre primii oameni care ar sprijini o NATO din Orientul Mijlociu”, a spus Abdullah.
Dar viziunea unei astfel de alianţe militare trebuie să fie foarte clară, iar rolul acesteia să fie bine definit, a adăugat el.
”Declarația de misiune trebuie să fie foarte, foarte clară. Altfel, derutează pe toată lumea”, a spus el.
Pe lângă potențiala securitate și cooperare militară, țările din Orientul Mijlociu încep să lucreze împreună pentru a aborda provocările care au apărut în urma războiului din Ucraina, a spus regele.
”Ajutați-vă reciproc”, a subliniat el, ”ceea ce, cred, este foarte neobișnuit pentru regiune”.
Prețurile energiei și ale materiilor prime au crescut în urma invaziei neprovocate de către Rusia a Ucrainei. Iordania este un importator de energie, dar Abdullah a remarcat că o națiune cu petrol, dar fără grâu va avea nevoie și de ajutor.
Conflictul israelo-palestinian, de exemplu, are potențialul să deraieze planurile și cooperarea în Orientul Mijlociu. ”Dacă nu vorbesc între ei, asta creează nesiguranțe și instabilitate în regiune care vor afecta proiectele regionale”, a spus el pentru CNBC.
Rolul Iranului în regiune este, de asemenea, un semn de întrebare.
”Nimeni nu vrea război, nimeni nu vrea conflict, dar rămâne de văzut dacă țările din Orientul Mijlociu pot lucra spre o viziune în care prosperitatea este numele jocului”, a adăugat el.
Mai exact, Iordania se confruntă cu provocări din cauza costurilor energiei, a deficitului de apă și a afluxului de refugiați.
Iordania a anunțat recent un plan pe 10 ani pentru a-și relansa economia lent și pentru a reduce nivelurile ridicate ale șomajului. Viziunea modernizării economice urmărește să creeze locuri de muncă pentru un milion de iordanieni și să stimuleze creșterea economică în regat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
