Motivarea arată că Mircea Băsescu a fost arestat pentru că probele incluse în dosar sunt perfect legale. Magistratul s-a referit la înregistrăeile audio-video realizate de fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, care l-a filmat pe fratele președintelui în timp ce a recunoscut că a primit 250.000 de euro.
Judecătorii arată că "Din suma totală de 600.000 de euro remisă de A.F (n.r. Anghel Florin) lui C.M.A. (n.r. Căpățână Marian), B.M. (n.r. Băsescu Mircea) a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influența pe care o are asupra magistraților, poate obține o soluție favorabilă pentru A.S., adică va obține fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate. Pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, C.M.A. și-a însușit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primit de la A.F".
VEZI și: ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Dezvăluiri despre CARNEȚELUL SECRET al lui Bercea Mondial
Judecătorii subliniază că din actele de sesizare "rezultă că, în cursul lunii ...2011, martorul denunțător ..., împreună cu ..., ... denunțătorului, i-au remis lui B.M. suma de 250.000 euro, în schimbul promisiunii celui din urmă că va interveni la Președintele României pentru a-l determina să dispună grațierea individuală a condamnatului A.S., zis „...", precum și pentru a interveni pe lângă procurori și judecători în vederea cercetării în stare de libertate a arestatului preventiv A.S. (...) Tot din sesizare reiese că B.M. le-a solicitat rudelor familiei A.să se deplaseze la biroul lui pentru a restitui suma de bani pretinsă, însă a colaborat cu organele judiciare pentru organizarea unui flagrant sub aspectul săvârșirii infracțiunii de șantaj".
În plus, judecătorul "constată că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii ar fi săvârşit infracțiunile pentru care sunt cercetaţi, în accepţiunea dispoziţiilor art. 97 alin. 1 din N.C.pr.pen., care defineşte proba ca fiind orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal".
Judecătorul a mai reținut că "în ciuda atitudinii de negare a săvârşirii vreunei infracţiuni, probele administrate fundamentează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii de către aceştia a activităţii pretins infracţionale reţinute în sarcina lor. Judecătorul are în vedere înregistrările convorbirilor purtate de inculpaţi cu martorii denunţători, transcrise în conţinutul proceselor-verbale aflate la dosar, dar şi înscrisuri, precum şi declaraţii, inclusiv ale inculpaţilor care prin faptul contrazicerii lor de către alte mijloace de probă atestă intenţia acestora de ascundere a realităţii".
Judecătorul mai reține că "înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii".
VEZI și: ÎNREGISTRĂRI BERCEA-BĂSESCU. Traian Băsescu, PRIMELE explicații după ARESTAREA lui Mircea Băsescu
În motivarea instanței, se mai arată că, prin declarațiile lor, inculpații s-au scuzat argumentând că suma primită este un împrumut pentru o afacere obținută prin licitație. Una fără contract, subliniază judecătorul și care nu poate fi dovedită.
Iată ce mai notează judecătorul:
"Implicarea inculpatului B.M. şi împrejurarea că acesta a primit parte din suma respectivă în scopul de a-şi vinde influenţa asupra unor funcţionari însărcinaţi cu atribuţii referitoare la eliberarea lui A.S., în accepţiunea textului art. 291 CP, rezultă cu claritate din declaraţiile martorilor şi din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi telefonice (...). Maniera în care a fost abordată de către interlocutori problema legată de sprijinul pe care inculpatul B.M. a înţeles să îl acorde, nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora.
Existenţa, în paralel, a unor demersuri ale inculpatului B.M. în sensul semnalării către organele judiciare a exercitării de presiuni asupra sa din partea membrilor familiei numitului „ B.M." nu este incompatibilă cu acţiunile presupus ilicite ale acestuia, fără a avea relevanţă, sub acest aspect, momentul în care s-au făcut respectivele demersuri şi forma sub care s-au concretizat.
Din materialul probator existent la dosar, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că există în cauză probe care conduc la o presupunere rezonabilă că în perioada ...2011 – ....2012 inculpatul B.M. a primit suma de 250.000 euro de la A.F., prin intermediul lui C.M.A., în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de A.S., precum şi a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obţine o hotărâre favorabilă lui A.S., fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate, pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, C.M.A. însuşindu-şi suma de 350.000 euro din totalul de 600.000 euro primit de la A.F..
(...)
Se constată, în cazul tuturor persoanelor implicate, existenţa unor mentalităţi greşite, a unei percepţii eronate şi periculoase asupra actului de justiţie şi organelor abilitate să îl aducă la îndeplinire, dar şi a altor instituţii de cel mai înalt nivel în statul de drept, care impun, raportat şi la impactul faptelor de acest gen asupra opiniei publice, la sentimentul de insecuritate creat în rândul destinatarilor raporturilor penale de conformare, o reacţie promptă şi eficientă din partea autorităţilor.
Nu trebuie ignorat că cei doi inculpaţi au înţeles să urmărească obţinerea unor foloase substanţiale de pe urma persoanelor interesate să rezolve pe căi ilicite anumite probleme judiciare. O astfel de optică, în care „dreptatea" şi de ce nu, faţă de specificul cauzelor ce constituiau finalitatea demersurilor ilicite făcute, „libertatea" au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, apare ca inadmisibilă, valorile sociale atinse fiind multiple, cea mai importantă, în opinia judecătorului, fiind lezarea încrederii în sistemul judiciar şi în autoritatea judecătorească în condiţiile în care,prin presupusele acţiuni întreprinse, inculpaţii au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică".
În baza acestor considerente, Tribunalul București a dispus, vineri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu și a lui Marian Căpățânâ.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
