Șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA), Fatih Birol, avertizează că Europa ar trebui să facă faţă unei crize a aprovizionării cu gaze în următoarele luni, datorită rezervelor considerabile, deşi continentul s-ar putea confrunta cu o criză energetică mai mare în următoarea iarnă, transmite Agerpres, citând AP.
Excluzând evenimentele neprevăzute, "Europa va depăşi această iarnă cu unele dificultăţi economice şi sociale", în urma rezultatului eforturilor de a-şi reduce dependenţa de gazele ruseşti şi a majorării costurilor cu energia, din cauza războiului din Ucraina. Dar "următoarea iarnă va fi dificilă", a apreciat directorul general al IEA la o conferinţă organizată la Berlin.
Acesta susţine că livrările de gaze ruseşti către Europa ar putea fi oprite complet anul viitor, în timp ce cererea din China pentru gaze naturale lichefiate (GNL) pare să se redreseze, în urma revenirii economiei după pandemie.
Birol: Motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor
IEA previzionează că noile capacităţi de gaze care vor fi disponibile în 2023 se vor situa la cel mai redus nivel din ultimele două decenii.
"Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să se pregătească acum pentru anul viitor", a declarat Birol, adăugând că solidaritatea în rândul statelor europene reprezintă cheia.
Şeful IEA consideră că Rusia se poate aştepta să simtă unele efecte costisitoare ale opririi achiziţiilor de energie de către cumpărătorii din Europa, în urma invadării Ucrainei.
Înainte de război, Rusia livra 75% din gaze şi 55% din petrolul de care avea nevoie Europa, de aceea Moscova este nevoită să găsească acum alte pieţe pentru exporturile sale de energie, a explicat Birol. Acesta crede că "Rusia va pierde bătălia cu energia", iar calculele IEA arată că până în 2030 Moscova va pierde venituri de aproximativ 1.000 miliarde de dolari din cauza războiului declanşat în Ucraina.
Deşi criza din energie afectează sever statele în curs de dezvoltare, şeful IEA susţine că le va ajuta să accelereze tranziţia la soluţii alternative pentru combustibilii fosili, dar va fi necesară majorarea investiţiilor.
Statele Membre UE nu sunt de acord cu propunerea Comisiei pentru plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh
Cele 27 de state membre ale UE şi-au exprimat miercuri dezacordul faţă de o propunere venită de la Executivul comunitar, privind plafonarea preţului gazelor la 275 de euro/MWh, un plan care a generat critici atât din partea susţinătorilor cât şi a oponenţilor unei astfel de măsuri, transmit Reuters și Agerpres. După mai multe luni de dispute, Comisia Europeană a propus marţi un mecanism pentru plafonarea preţului gazelor naturale, înaintea reuniunii de joi a miniştrilor europeni ai Energiei, la care vor fi discutate noi măsuri pentru contracararea crizei energetice înainte de venirea iernii.
Plafonul avut în vedere de Executivul comunitar ar urma să intre automat în vigoare atunci când preţurile la hub-ul de gaze TTF ar depăşi nivelul de 275 de euro/Megawatt oră timp de două săptămâni consecutive şi atunci când preţurile TTF vor fi mai mari cu 58 de euro faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.
Însă, propunerea Comisiei a fost ridiculizată de susţinătorii unei intervenţii decisive pe piaţă pentru a coborî preţurile la gaz, care în luna august au atins un nivel record, după ce Rusia a redus livrările spre UE. Vezi mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
