ICCJ a admis recursul împotriva hotărârii CA Ploiești. Alegerile din 4 mai vor avea loc
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a admis recursul declarat inițial de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești în cauza ce are ca obiect anularea, de către judecătorul Alexandru Vasile de la CA Ploiești, a Hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, casând în tot sentinţa recurată. Decizia ICCJ este definitivă.
Recursul a fost inițiat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, la care s-au alăturat Curtea Constituțională a României, precum și o persoană fizică.
- Minuta Înaltei Curți:
"Respinge cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal invocată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, ca rămasă fără obiect. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active în recurs invocată din oficiu. Respinge recursul declarat de Andrei Ştefan Mitrea ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă. Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă. Pronunţată astăzi, 25 aprilie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei".
Controversa a fost declanșată după ce, joi, un magistrat de la Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea executării și anularea Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, care anulase alegerile prezidențiale desfășurate în anul precedent.
Potrivit minutei deciziei, instanța de fond „admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare”.
***
Potrivit comunicatului CCR prin care autoritatea de jurisdicţie constituţională a declarat recursul,
"În mod regretabil, cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, care consacră caracterul general obligatoriu al actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională și efectele Hotărârii nr.32/2024.
Hotărârea Curții Constituționale nr.32/2024 este un act jurisdicțional, adoptat în exercitarea competenței proprii și exclusive prevăzute la art.146 lit.f) din Constituție. Actele jurisdicționale ale Curții Constituționale nu sunt acte administrative și, prin urmare, nu pot fi atacate în contencios administrativ, anulate sau suspendate. Ca atare, toate efectele constituționale și legale ale Hotărârii nr.32/2024 se produc pentru viitor, sunt general obligatorii pentru toate autoritățile întrucât fac parte din ordinea constituțională, în temeiul competenței exclusive a Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României.
România este un stat de drept în care Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și propriei legi, iar competența sa nu poate fi contestată de nicio autoritate publică.
Toți cetățenii au acces la justiție, însă, exercitarea acestui drept și înfăptuirea justiției se realizează numai în condițiile legii, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, cu respectarea competenței exprese a instanțelor judecătorești, care nu poate fi extinsă în domenii care sunt excluse controlului judecătoresc.
Prin promovarea căii de atac a recursului, Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
