Guvernul de la Santiago a acceptat una din principalele revendicări ale protestatarilor din ultimele trei săptămâni, anunţându-şi duminică acordul pentru modificarea Constituţiei Republicii Chile, transmite AFP.
"Apreciem că este o sarcină care trebuie îndeplinită cu gândul la ţară", a declarat ministrul de interne, Gonzalo Blumel.
Anunţul a fost făcut după o reuniune a preşedintelui chilian Sebastian Pinera cu liderii partidelor de dreapta şi centru-dreapta care se arătaseră reticenţi faţă de amendamentele la Constituţia moştenită de la dictatura generalului Augusto Pinochet din perioada 1973-1990.
Blumel a apreciat că formula optimă pentru reformă este convocarea unei adunări constituante bazate pe "o largă participare a populaţiei", urmată de un referendum pentru ratificare.
După 24 de zile de manifestaţii care au degenerat de mai multe ori în violenţe, mişcarea populară din Chile şi adoptarea unei noi Constituţii sunt susţinute, potrivit mai multor sondaje de opinie, de 75% din cetăţeni.
Constituţia chiliană actuală este în vigoare din 1980; ulterior, au fost aduse 200 de amendamente privind peste 40 de articole, a subliniat Pinera într-o convorbire publicată sâmbătă de ziarul El Mercurio. Şeful statului a afirmat că pregăteşte deja un proiect de modificare a legii fundamentale.
Printre modificările luate în considerare se numără "o definiţie mai bună ale drepturilor individuale şi modalităţile de a impune respectarea acestora", precum şi precizarea obligaţiilor statului şi stabilirea unor mecanisme mai bune pentru participarea cetăţenilor, a precizat preşedintele.
La câteva zile după ce Pinera a ajuns la putere în martie 2018, guvernul de la Santiago a anunţat că nu va permite dezbaterea unui proiect de lege trimis Congresului de fosta preşedintă, socialista Michelle Bachelet, în vederea modificării Constituţiei. Proiectul prevedea inviolabilitatea drepturilor omului, drepturile la sănătate şi educaţie şi egalitatea salarială între bărbaţi şi femei.
Protestele din Chile au izbucnit pe 18 octombrie, fiind declanşate de creşterea preţului biletelor de metrou. Violenţele s-au soldat cu 20 de morţi şi aproximativ 1000 de răniţi. Manifestanţii au condamnat inegalităţile sociale legate de educaţie, sănătate şi pensii; unii au cerut şi convocarea unei adunări constituante. AGERPRES
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
