EXCLUSIV  Evaziunea fiscală îi privește doar pe românii din mediul privat? Avocat: E o propunere de lege lipsită de documentație care va da mai multă putere ANAF

Proiectul de lege inițiat de Senat și anunțat de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu prevede mai multe modificări în privința evaziunii fiscale și câteva în legătură cu traficul de contrabandă.

În urma analizării proiectului, se observă că modificările și înăsprirea sancțiunilor pentru cei care săvârșesc evaziune fiscală îi privește doar pe contribuabili. În document nu este însă precizat nimic despre funcționarii publici care săvârșesc „evaziune fiscală” sau „trafic” de orice fel, chiar dacă, potrivit unor specialiști, corupția instituțională este cea mai bănoasă din economia „underground”.

L-am contactat pe avocatul și profesorul universitar Bogdan Bărbuceanu pentru a comenta actul în cauză. Proiectul de lege inițiat de Senat poate fi văzut aici.

DC News: Deși proiectul de modificare prevede sancțiuni mai mari pentru contribuabili, nu este nimic specificat față de funcționarii publici care se „joacă” cu banii.

„Sigur, că e normal și nu se dorește. La nivelul Coaliției știu că au fost anumite discuții astfel încât orice inițiativă legislativă să nu vină cu măsuri foarte drastice asupra adevăratei evaziuni fiscale. De ce? Pentru că marii specialiști, profesorii de economie, susțin că economia reală e susținută și ca urmare a acestei economii subterane. O eradicare din temelii a evaziunii fiscale este recunoscut că nu ar face decât să afecteze economia națională în acest moment.

De aceea, măsurile nu pot fi drastice. Acest proiect de lege este doar sub formă de proiect și va suferi multe modificări. Nu este agreat în totalitate de ambele formațiuni politice. În dezbateri vor fi probabil modificări. În concluzie, nu cred că acest proiect va veni să rezolve nici pe puțin situația. Acum, Guvernul este disperat, în lipsă de bani și fonduri ar emite orice proiect. Așa cum e proiectul acum nu va fi votat, asta spun din ce am vorbit cu anumiți parlamentari.”, ne-a spus Bogdan Bărbuceanu.

DC News: Ar deschide aceste măsuri ușa pentru ANAF de a face abuzuri față de contribuabili? 

„Ca să discutăm de eventuale abuzuri trebuie să discutăm despre capacitatea ANAF de a pune în aplicare astfel de norme. Nu există nici resurse umane, nici tehnice astfel încât să se depisteze astfel de fapte. Este o ficțiune în a spune că ANAF va face față, el nu face față acum evaziunii fiscale. Dacă se va aplica punctual proiectul de lege, ANAF nu va avea nicio șansă. Incapacitatea constă și în lipsa personalului, dar și în lipsa mijloacelor tehnice. Mai întâi, ca statul să poată pune în aplicare asemenea legi, trebuie să-și pregătească instituțiile, ori această instituție cu ce se pregătește acum - care e aproape zero pe evaziune fiscală - când tu nu ai fonduri suficiente, și mai dai și o lege care ar vrea de la instituție să-ți creeze fonduri. E ilogic”, a mai precizat avocatul.

Durata prea lungă a proceselor de azi duce la „prejudicierea bugetului de stat”

DC News: Cum rămâne cu sechestrul bunurilor și cu recuperarea sumelor despre care s-a dovedit că au prejudiciat bugetul de stat?

„Avem o instituție a statului care sechestrează și administrează aceste bunuri. Problema pleacă de la dosarele penale, nu de la această instituție, pentru că sechestrul ori nu se pune, ori se pune mult prea târziu, atunci când inculpatul nu mai are bunuri suficiente. De multe ori, pentru că dosarele penale trenează cu 10 ani, 15 ani aceste bunuri își pierd în mare parte din valoare. Atunci când le valorifici iei un nimic pe ele. Toate sunt într-un lanț.”, a mai punctat avocatul.

România, înăspriri de pedepse în lanț, dar fără măsuri de prevenție

DC News: Din nou, asistăm la modificări de legi care privesc doar înăsprirea pedepselor, dar nimic nu este precizat despre acțiuni de prevenire

„Este știut din materia penală că însoțirea sancțiunilor de drept penal niciodată nu au rezolvat problemele. Dacă statul nu are altă capacitate de a rezolva problema încearcă și așa, dar nu înseamnă că se va rezolva efectiv.

Asta e dovedit peste tot în lume, ține drept penal comparat, ține de doctrina și practica penală și nicăieri în lume nu s-a ajuns la concluzia că înăsprirea pedepselor duce la diminuarea incidenței acelei infracțiuni. Cine își asumă că va executa trei ani, își va asuma și patru ani.”, a mai adăugat avocatul.

În mod normal, anterior actului legislativ, oamenii statului ar trebui să pregătească note de fundamentare compuse din analize extinse, statistici sau documentație de specialitate prin care modificările sunt argumentate, făcând în același timp și previzibilă direcția în care actul normativ va aduce schimbări. În ultima perioadă, atât în cazul modificărilor legilor ce privesc combaterea traficului și consumului de substanțe interzise, cât și în cazul proiectului de față, și nu numai, nu sunt prezente aceste „documentații”.

„La nivelul partidelor nu există niciun fel de specialist care să contribuie la astfel de legi.  Nu are cine să facă, credeți-mă. Ei, în calitate de parlamentari, nu țin cont și nu apelează la studii făcute în doctrina penală sau la specialiști, în niciun domeniu nu au specialiști. Nu apelează nici măcar auxiliar ca să-și formeze o părere și să-și argumenteze. Fiecare proiect de lege trebuie să aibă o notă de fundamentare. Chiar aș fi și eu curios să văd nota de fundamentare a acestui proiect și cum ar putea cineva să combată această idee penală despre care se știe de acum mulți ani, nu de acum. Peste tot în spațiul european se știe că tendința trebuie să fie de scădere a pedepselor și de luare a altor măsuri care să reducă incidența infracțiunii. Chiar dacă ar da o astfel de lege, nu o vor putea aplica, nu are cine să facă așa ceva.”, a mai precizat avocatul. 

Dovada că România nu are instituții, are oameni

„Așa cum a fost și cu legea care oferea o recompensă celui care îl pâra pe vecin că face evaziune fiscală, dar văd  că s-au potolit momentan, ceea ce e o dovadă a faptului că noi nu funcționăm, nu avem instituții, noi avem oameni. Hai să fie populația ANAF-ul și să sesizați, nu? Pentru că e atât de simplu să legi lucrurile astea dacă ar avea o bază de date centralizată. Ar merge lucrurile imediat dacă ar exista o instituție care să centralizeze toate aceste date.”,a  încheiat avocatul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News