Cabinetul a cerut Ministerului de Finanţe să elaboreze propuneri concrete în acest sens, până la mijlocul lui 2023, astfel încât să fie crescută transparenţă prin facilitarea identificării proprietarilor firmelor, relatează Agerpres.
Măsura are drept scop "consolidarea prevenirii şi urmării în justiţie a infracţiunilor financiare şi în consecinţă întărirea integrităţii şi reputaţiei Elveţiei de centru financiar şi locaţie de business", a informat Guvernul elveţian într-un comunicat de presă.
Elveţia, ţară ale cărei bănci sunt cei mai mari gestionari din lume de averi deţinute offshore, încearcă de mult timp să îşi spele imaginea de loc în care infractorii îşi depozitează câştigurile ilicite. În mod frecvent, Elveţia face schimb de informaţii cu peste 100 de ţări cu privire la conturile bancare din ţara cantoanelor.
Cu toate acestea, Elveţia este presată la nivel internaţional să facă mai multă lumină în lumea ascunsă a proprietarilor firmelor, unde multe campanii ascund identitatea beneficiarilor reali.
Obiectivul autorităţilor este să pună la punct un registru central pentru identificarea proprietarilor şi actualizarea informaţiilor cu privire la beneficiarii reali.
"Registrul ar trebui să fie accesibil autorităţilor relevante dar nu şi publicului larg. Obiectivul este să găsim o soluţie care este cât mai eficientă posibil", se arată în comunicatul Guvernului elveţian. Acesta a precizat că a cerut Ministerului Finanţelor să ia în considerare măsuri pentru a înăspri normele privind combaterea spălării banilor, de exemplu prin extinderea zonei de aplicare a normelor ca urmare a includerii profesiilor juridice. În trecut, Parlamentul a respins ideea de a supune avocaţii şi consilierii financiari la aceleaşi reguli ca şi băncile cu privire la raportarea tranzacţiilor suspicioase.
Citește și:
Elveţia vrea să reprezinte interesele Ucrainei în Rusia
Elveţia este pregătită să reprezinte, la cererea Ucrainei, interesele sale diplomatice în Rusia, dacă Moscova este de acord cu acest lucru, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Ministerului elveţian de Externe, Pierre Alain Elchinger. Este vorba despre "mandatul puterii protectoare", care prevede că Elveţia ar putea reprezenta interesele diplomatice ale Ucrainei în Rusia, întrucât nu există relaţii diplomatice între ele acum.
După cum a explicat Elchinger, "Elveţia şi-a oferit în mod activ bunele sale servicii ambelor părţi". Acestea includ, în special, "rolul de gazdă pentru negocieri şi întâlniri", precum şi sprijin şi o contribuţie la nivel de experţi pentru "posibile negocieri".
"Ucraina a vrut ca Elveţia să-şi asume mandatul de putere protectoare în Rusia. Negocierile în acest sens au fost încheiate" - a spus oficialul elveţian.
"Pentru ca mandatul puterii protectoare să intre în vigoare, mai trebuie ca Rusia să-şi dea acordul" - a explicat Elchinger.
Ce spun ruşii
Serviciul de presă al Ambasadei Rusiei în Elveţia, ca răspuns la solicitarea corespondentului TASS de a comenta disponibilitatea exprimată de Berna de a reprezenta interesele Kievului la Moscova, a declarat miercuri: "Din câte cunoaşte ambasada, partea rusă nu are contacte cu autorităţile oficiale ale confederaţiei în această problemă".
"După cum a subliniat anterior ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, Rusia nu este pregătită să analizeze propunerile de mediere în negocierile cu Ucraina din partea ţărilor care s-au alăturat sancţiunilor antiruse" - a subliniat o sursă din cadrul serviciului de presă al ambasadei.
"Credem că neutralitatea elveţiană a fost devalorizată într-o anumită măsură, deoarece confederaţia a adoptat toate cele şapte pachete de restricţii ilegitime antiruse ale Uniunii Europene, alăturându-se practic uneia din părţile conflictului".
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
