Extrădarea Elenei Udrea din Costa Rica nu este chiar o formalitate și România ar putea întâmpina dificultăți în aducerea în țara a fostului ministru. Este adevărat că cele două țări au semnat, în 2003, Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, care este o bază legală suficientă pentru orice stat semnatar să extrădeze condamnații la închisoare ai altor state semnatare, dar același act prevede și posibilitatea de refuz în cazul în care cetățeanul solicitat pentru extrădare este persecutat politic.
Statutul de azilant politic o poate salva
Este cunoscut faptul că Elena Udrea are în prezent un statut provizoriu de azilant politic, iar acest lucru permite statului Costa Rica să refuze extrădarea, chiar potrivit unei prevederi incluse la Articolul 44, Alin. 15 a Convenției Națiunilor Unite împotriva Corupției.
"Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu trebuie interpretată în sensul creării unei obligaţii pentru statul parte solicitat de a extrăda dacă are motive serioase să considere că cererea a fost prezentată în scopul urmăririi sau pedepsirii unei persoane din cauza sexului, rasei, religiei, naţionalităţii, originii etnice ori a opiniilor sale politice sau dând curs acestei cereri s-ar cauza un prejudiciu acestei persoane pentru unele dintre aceste motive" , prevede convenția semnată de Costa Rica și România.
În același timp "azilul politic reprezintă acordarea de către un stat a dreptului de intrare și de ședere pe teritoriul său a unei persoane străine, persecutate în țara sa pentru convingerile politice, respectiv statutul pe care îl poate primi un cetățean străin care riscă în țara sa un tratament discriminatoriu sau chiar inuman datorat convingerilor politice". În consecință, fiindu-i recunoscut provizoru statutul de refugiat politic, Costa Rica poate interpreta condamnarea Elenei Udrea ca o persecuție politică și să refuze extrădarea indiferent de solicitările statului român.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
