Astfel, procurorul a cerut o pedeapsă maximă cu executare pentru fostul deputat Viorel Hrebenciuc, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor. Pedepsa maximă pentru constituire a unui grup infracţional organizat este de 10 ani, iar pentru spălare de bani este de 12 ani.
De asemenea, procurorul a cerut pedepse maxime cu executare şi pentru ceilalţi inculpaţi din acest dosar: Andrei Hrebenciuc (constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la spălare a banilor şi complicitate la trafic de influenţă); fostul deputat Ioan Adam (instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă), fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu (constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălarea banilor); Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuţi, judeţul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva).
'Va rog să aveţi în vedere gravitatea deosebită a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să aveţi în vedere şi calitatea persoanelor, care au avut atribuţii în domeniul legislativ, foşti miniştrii, oameni de afaceri. Vorbim de o valoare foarte mare a prejudiciului de 300 milioane euro. Corupţia este o ameninţare majoră la adresa societăţii, iar inculpaţii au încercat să corupă pentru a-şi atinge scopul', a spus procurorul în sala de judecată.
Bani confiscaţi
Procurorul a amintit că, pe latura civilă, Alina Suciu, juristă de la Romsilva, îi cere fostului director Adam Crăciunescu daune morale de 500.000 de euro. Reprezentantul DNA a mai cerut judecătorilor confiscarea sumei de 20.000 de euro de la judecătorul Lorand Andras Ordog, reprezentând mita primită de acesta de la fostul deputat Ioan Adam.
Procurorul a spus că judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna a dat dovadă de 'viclenie', prin modul în care a luat decizia de retrocedare, în schimbul mitei primite de la Ioan Adam, şi prin ascendentul moral pe care l-a avut asupra unui alt judecător din completul de judecată. El a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor peste 43.000 de hectare s-a făcut fără o expertiză topografică, expertiză care ar fi arătat că 18.000 de hectare din acea suprafaţă erau deja retrocedate către alte persoane.
Probele de la dosar
Ca probe în sprijinul acuzaţiilor, procurorul a amintit că există un denunţ depus de Ioan Adam, însemnări din agenda personală a lui Paltin Sturdza (beneficiarul retrocedării), dar şi numeroase înregistrări ambientale şi chiar o înregistrare dată pe legea de siguranţă naţională.
'În legătură cu retrocedarea terenului de 43.000 hectare, în principal au funcţionat două grupări, din cea de-a doua făcând parte şi Viorel Hrebenciuc. De fapt, a doua grupare nu a făcut decât sa înlocuiască membrii ineficienţi din prima grupare (...) Primul interesat de terenuri este Constantin Bengescu, care l-a contactat pe Ioan Adam în vederea aranjării unei întâlniri în anul 2012 cu Paltin Sturdza. Bengescu le-a spus celor doi că are relaţii la minister şi că poate rezolva. La una din întâlniri a participat şi deputatul Gabriel Vlase, care le-a dat garanţii că îi va ajuta cu punerea în posesie. Gabriel Vlase urma să primească o sumă printr-o firmă de topometrie. Bengescu susţinea într-o convorbire cu Paltin Sturdza că va da sume de bani şi unor funcţionari însărcinaţi cu punerea în posesie. Ioan Adam l-a convins apoi pe Paltin Surdza că trebuie să apeleze şi la alţi inculpaţi, pentru punerea în posesie. Inculpaţii Varga şi Călugăr s-au angajat să intervină la funcţionari din Bacău. Aceştia au apelat şi la Tudor Chiuariu, deputat de Bacău la avea vreme. Chiuariu a încheiat un contract de reprezentare juridică între societatea sa şi Paltin Sturdza, pentru un onorariu exorbitant de 2,5 milioane euro. Contractul prevedea efectuarea de demersuri pentru titlurile de proprietate a terenurilor. Acest contract de asistenţă juridică ascunde preţul influenţei pe lângă funcţionarii cu atribuţii de retrocedare. Asistenţa juridică era doar un paravan pentru traficul de influenţă (...) Chiuariu a convocat la o întâlnire funcţionari implicaţi în procesul de retrocedare.
'Au venit ca la mafie, şi-au închis telefoanele. Poţi să ai tupeu ca funcţionar să spui că nu vii?', se arată într-o convorbire ambientală înregistrată între membrii grupării. Fostul prefect de Bacău a declarat ca Tudor Chiuariu i-a cerut o întâlnire privată în legătură cu retrocedarea pădurilor', a mai spus procurorul.
Ultimul termen efectiv
Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor, urmând ca ultimul termen efectiv al dosarului să aibă loc vineri, când inculpaţii vor avea ultimul cuvânt în sala de judecată. Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată.
Astfel, Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a povestit că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său. Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
