Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene anunță reprezentanții mass-media că miercuri, 11 august, la Chișinău se va afla, într-o vizită de lucru, șeful-adjunct al administrației președinției Federației Ruse, Dmitry Kozak.
Potrivit MAEIE, oficialul rus se va întâlni cu reprezentanții puterii de la Chișinău pentru a discuta temele prioritare ale agendei bilaterale moldo-ruse.
Kozak este considerat drept unul dintre cei mai apropiați funcționari moscoviți de președintele rus, Vladimir Putin. El a fost șeful cancelariei Guvernului rus între 1999 și 2000, perioadă în care premier era chiar Putin.
Numele lui Kozak este foarte cunoscut la Chișinău datorită celebrului „memorandum Kozak”, la care a lucrat în 2003 chiar actualul vicepremier rus și care a fost foarte aproape de a fi acceptat de Chișinău. Numit după inițiatorul său Dmitry Kozak, a fost o propunere din 2003 ce viza o soluționare definitivă a conflictului dintre Republica Moldova și regimul separatist din regiunea transnistreană, prin constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta mai prevedea staționarea trupelor rusești pe teritoriul Moldovei pentru încă 20 de ani (până în 2023)
În memorandum se propunea între altele crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră inferioară, aleasă prin reprezentare proporțională. Toate legile trebuiau însă consimțite de senat, a cărui repartizare era disproporționată în raport repartizarea populației pe teritorii: 13 senatori aleși de camera inferioară federală, 9 de Transnistria și 4 de Găgăuzia. Conform recensământului din 2004, în Transnistria locuiesc 14% din populația republicii, iar în Găgăuzia mai puțin de 4%.
Memorandumul Kozak presupunea ca regiunea transnistreană să aibă statut egal în federație cu restul țării.
Demonstrații mari împotriva memorandumului Kozak au avut loc la Chișinău în zilele de după publicarea propunerii ruse. Conducerea Republicii Moldova a refuzat să semneze memorandumul fără o coordonare cu organizațiile europene. Vizita președintelui Putin în Moldova a fost anulată. Mai târziu, în 2005, președintele Vladimir Voronin a făcut o declarație cu privire la respingerea „Memorandumului din 2003” ca fiind în contradicție cu Constituția Republicii Moldova, care definește Republica Moldova ca un stat neutru ce nu putea permite accesul trupelor străine pe teritoriul său, de asemenea țara ne putând adera la alianțe militare. Moldova și Memorandumul Kozak au constituit problemele-cheie la reuniunea ministerială de la Maastricht a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, în decembrie 2003, creând dezacord între Rusia, pe de o parte, și UE și SUA, pe de altă parte cu privire la Republica Moldova, fiind unul dintre motivele principale ale neadoptării unei declarații comune a părților, scrie replicamedia.md.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
