Plenul CSM a refuzat marţi să emită un aviz şi a dat doar un punct de vedere negativ în legătură cu propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de modificare şi completare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, care permite folosirea din nou a informaţiilor strânse de serviciile secrete în anchetele penale, scrie Agerpres.
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune emiterea unui aviz de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României (majoritate: 8 voturi pentru 'se impune emiterea avizului'; 10 voturi pentru 'nu se impune emiterea avizului')", se arată în decizia CSM.
Pe de altă parte, Plenul CSM a hotărât transmiterea unui punct de vedere negativ faţă de propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/1991, decizia fiind luată cu 11 voturi pentru.
Propunerea legislativă
Pe 17 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat tacit propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, iniţiată de deputaţii PNL Cătălin Predoiu, Gabriel Andronache şi Cristina Trăilă.
Potrivit proiectului, "datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit art. 61 din Codul de procedură penală, însoţite de mandatul emis pentru acestea, la care se adaugă propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a mandatului. Convorbirile şi/sau comunicările interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora. Dispoziţiile art. 143 alin. 3 şi 4 şi art. 146 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător".
Înregistrări
De asemenea, proiectul prevede că, "dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii, care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloace de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă".
Cauze penale
În cauzele penale în care, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procedura în cameră preliminară s-a încheiat, dispunându-se începerea judecăţii, şi în care sunt folosite ca mijloace de probă înregistrări rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale ale omului, efectuate cu respectarea prevederilor legii nr 51/1991 privind securitatea naţională, legalitatea acestor înregistrări şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică de instanţa învestită cu soluţionarea cauzei.
În aceste cauze penale nelegalitatea respectivelor înregistrări sau a procedeelor probatorii prin care înregistrările a fost obţinute poate fi invocată până la primul termen de judecată cu procedura completă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă încălcările nu sunt sancţionate cu nulitatea absolută", mai stipulează proiectul adoptat tacit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
