Prin directivele patru şi cinci privind combaterea spălării banilor, Comisia Juncker a instituit norme solide la nivelul UE şi a consolidat rolul de supraveghere al Autorităţii Bancare Europene (EBA). Rapoartele evidenţiază necesitatea transpunerii pe deplin a directivelor menţionate, subliniind totodată faptul că încă persistă o serie de deficienţe structurale în punerea în aplicare a normelor Uniunii în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Pachetul prezentat miercuri va servi drept bază pentru viitoarele opţiuni de politică privind consolidarea în continuare a cadrului UE de combatere a spălării banilor, apreciază Comisia Europeană.
"Avem norme stricte în materie de combatere a spălării banilor la nivelul UE, dar este necesar ca toate statele membre să transpună în practică aceste norme. Nu vrem ca în UE să existe vreun punct slab de care infractorii ar putea să profite. Scandalurile recente au arătat că statele membre ar trebui să rezolve această problemă în regim de urgenţă", a declarat Vera Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen.
La rândul său, Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte, comisar responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a afirmat că un cadru credibil de prevenire şi de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului este esenţial pentru a menţine integritatea sistemului financiar european şi pentru a reduce riscurile la adresa stabilităţii financiare. "Cu toate acestea, analiza publicată miercuri oferă mai multe dovezi cu privire la faptul că normele noastre solide în materie de combatere a spălării banilor nu au fost aplicate în mod uniform în toate băncile şi în toate ţările UE. Prin urmare, avem o problemă structurală în ceea ce priveşte capacitatea Uniunii de a împiedica utilizarea sistemului financiar în scopuri ilegale. Această problemă trebuie soluţionată în cel mai scurt timp posibil", spune Dombrovskis.
Comunicarea intitulată "Către o mai bună punere în aplicare a cadrului UE de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului" prezintă o sinteză a celor patru rapoarte publicate miercuri. Raportul privind evaluarea la nivel supranaţional a riscurilor oferă informaţii actualizate referitoare la riscurile sectoriale asociate spălării banilor şi finanţării terorismului. Raportul privind evaluarea recentelor cazuri de notorietate legate de spălarea banilor în sectorul financiar, Raportul privind unităţile de informaţii financiare şi Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare analizează deficienţele mecanismelor actuale de supraveghere şi cooperare în materie de combatere a spălării banilor şi identifică modalităţi de remediere a acestor deficienţe.
Raportul privind evaluarea la nivel supranaţional a riscurilor este un instrument menit să ajute statele membre să identifice şi să contracareze riscurile în materie de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Din 2017, Comisia adopta un raport pe această temă la fiecare doi ani.
Raportul arată că majoritatea recomandărilor formulate în cadrul primei evaluări la nivel supranaţional a riscurilor au fost puse în aplicare de diverşii actori. Cu toate acestea, persistă unele vulnerabilităţi orizontale, în special în ceea ce priveşte produsele anonime, identificarea beneficiarilor reali şi noile produse nereglementate, cum ar fi activele virtuale. Unele dintre aceste vulnerabilităţi vor fi remediate în cadrul viitoarei transpuneri a celei de A cincea directive privind combaterea spălării banilor. Raportul reaminteşte, de asemenea, faptul că statele membre nu au transpus încă pe deplin cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor. Comisia invită statele membre să transpună pe deplin directiva şi să dea curs recomandărilor formulate în raport. Aceste acţiuni ar îmbunătăţi cooperarea dintre autorităţile de supraveghere, ar sensibiliza entităţile obligate şi ar oferi orientări suplimentare privind identificarea beneficiarilor reali, apreciază executivului comunitar.
Comisia Europeană a examinat zece cazuri recente cunoscute public de spălare a banilor în bănci din UE pentru a face o analiză a unora dintre deficienţele actuale şi a trasa o posibilă cale de urmat.
Într-o serie de cazuri analizate, băncile nu au respectat cu stricteţe cerinţele privind combaterea spălării banilor sau, uneori, nu au respectat deloc aceste cerinţe. Băncile nu au avut mecanismele interne adecvate de prevenire a spălării banilor şi nu şi-au aliniat politicile în materie de combatere a spălării banilor/finanţării terorismului atunci când aveau modele de afaceri riscante. Constatările au evidenţiat, de asemenea, lipsa de coordonare între aceste politici, fie la nivelul entităţilor individuale, fie la nivel de grup, .
În plus, apreciază CE, au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte reacţia autorităţilor naţionale, din punctul de vedere al promptitudinii şi al eficacităţii acţiunilor lor de supraveghere. Au existat deosebiri majore în ceea ce priveşte stabilirea priorităţilor, resursele, cunoştinţele de specialitate şi instrumentele disponibile. În special în ceea ce priveşte supravegherea unui grup bancar, autorităţile de supraveghere au avut tendinţa de a se baza în mod excesiv pe cadrul de combatere a spălării banilor al statului membru gazdă, iar acest lucru a afectat eficacitatea acţiunilor de supraveghere în cazuri transfrontaliere la nivelul UE. În plus, împărţirea responsabilităţilor a dus la o cooperare ineficace între autorităţile de combatere a spălării banilor, autorităţile prudenţiale, unităţile de informaţii financiare şi autorităţile de asigurare a respectării legii, se arată în comunicatul executivului comunitar.
Aceste deficienţe scot în evidenţă faptul că exista probleme structurale nesoluţionate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a normelor UE, care au fost abordate doar parţial. Fragmentarea în materie de reglementare şi de supraveghere, la care se adaugă diversitatea sarcinilor, a competenţelor şi a instrumentelor de care dispun autorităţile publice, generează carenţe în punerea în aplicare a normelor UE. Deficienţele politicilor de combatere a spălării banilor şi de supraveghere sunt mai evidente în situaţii transfrontaliere, atât în cadrul UE, cât şi în raport cu ţări terţe. Cu toate că băncile şi autorităţile de supraveghere au întreprins acţiuni semnificative, mai rămân încă multe de făcut. De exemplu, este necesar să se continue armonizarea între statele membre şi să se consolideze supravegherea, conform comunicatului.
CE scoate în evidenţă necesitatea unei cooperări consolidate între unităţile de informaţii financiare (FIU), care joacă un rol-cheie în identificarea riscurilor de spălare a banilor în fiecare ţară. Datorită platformei FIU din UE, care este un grup de experţi al Comisiei, cooperarea s-a îmbunătăţit în mod semnificativ în ultimii ani, însă Comisia a identificat o serie de probleme.
Ca urmare a faptului că statutul, competenţele şi organizarea unităţilor de informaţii financiare sunt diferite, unele FIU nu au acces la informaţii relevante (financiare, administrative şi privind asigurarea respectării legii) şi nu pot face schimb de astfel de informaţii. De asemenea, schimbul de informaţii între FIU este în continuare insuficient şi adesea prea lent; în unele cazuri, FIU nu dispun de instrumentele informatice corespunzătoare pentru a importa şi a exporta în mod eficient informaţiile din/către FIU.net; iar sfera de acţiune limitată a platformei FIU din UE, care nu are competenţa de a elabora modele, orientări şi standarde obligatorii din punct de vedere juridic.
Raportul propune câteva modificări concrete, cum ar fi un nou mecanism de sprijin, care ar îmbunătăţi şi mai mult cooperarea dintre unităţile de informaţii financiare pe teritoriul UE.
Raportul privind interconectarea registrelor centralizate de conturi bancare stabileşte o serie de elemente care trebuie luate în considerare pentru o posibilă interconectare a registrelor de conturi bancare şi a sistemelor de extragere a datelor. Comisia sugerează că un astfel de sistem ar putea fi unul descentralizat, cu o platforma comuna la nivelul UE. Pentru a se realiza interconectarea, ar fi necesare măsuri legislative, în urma consultării cu guvernele statelor membre, cu unităţile de informaţii financiare, cu autorităţile de asigurare a respectării legii şi cu birourile de recuperare a activelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
