Termenul până la care proiectul putea fi dezbătut şi adoptat în Senat s-a împlinit pe 7 septembrie.
Propunerea legislativă are în vedere asigurarea anumitor aspecte referitoare la dreptul persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale de a beneficia de prezumţia de nevinovăţie până la dovedirea vinovăţiei prin hotărâre definitivă, precum şi consolidarea dreptului de a fi prezente la propriul proces.
"Directiva vizează următoarele drepturi: dreptul de a nu fi prezentat ca vinovat de către autorităţile publice înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, faptul că sarcina probei îi revine acuzării, iar orice îndoială rezonabilă privind vinovăţia ar trebui să fie în beneficiul acuzatului, dreptul de a nu se autoincrimina, dreptul de a nu coopera şi dreptul de a păstra tăcerea, respectiv de a fi prezent la propriul proces", se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
"Telejustiția", adevăratul motiv
Iniţiatorii susţin că prezumţia de nevinovăţie este garantată de lege, dar "aceasta adeseori este nesocotită prin aşa-zisa 'telejustiţie' la care contribuie prin declaraţii tranşante magistraţi sau materiale care provin de la organele de urmărire penală, fără ca împotriva acestora să se îndrepte statul".
Proiectul va fi transmis Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
O altă propunere legislativă adoptată marţi tacit de Senat vizează transpunerea Directivei (UE) 2016/1164 a Consiliului din 12 iulie 2016 privind stabilirea normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionarii pieţei interne, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L193/1 din data de 19 iulie 2016. Şi pentru acest proiect, forul decizional este Camera Deputaţilor, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
