Cluj: Spitalul Clinic de Boli Infecţioase are cel mai mare ambulator din ţară

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca - clasificat de Ministerul Sănătăţii în grupa II M (monospecialitate) - are cel mai mare ambulator din România, cu cea mai diversificată ofertă de servicii, care include 26 de specialităţi pentru adulţi şi 13 pentru copii, deservite de 77 de medici.

Directorul spitalului, Ioan Mureşan, a declarat, vineri, că, după lucrări ample de modernizare, spitalul este acum de talie europeană - compartimentul Imuno-depresie, cu 11 saloane ultramoderne, secţia de copii şi secţia de Terapie intensivă fiind mândria instituţiei.

Unitatea sanitară a preluat, în octombrie 2009, Centrul de Diagnostic şi Tratament, aflat atunci "în faliment total", şi l-a transformat în cel mai mare ambulator din ţară, cu 20 de saloane. În ambulator lucrează 220 de cadre medicale.

"Sunt trei piloni ai sistemului de sănătate - medicina primară, activitatea ambulatorie şi cea spitalicească. Tendinţa este de reducere a activităţii spitaliceşti şi de transfer al acesteia spre medicina primară şi ambulatorie", spune directorul unităţii sanitare.

El a evidenţiat că în ambulator costurile sunt de patru - cinci ori mai mici comparativ cu cele din spital. Într-un ambulator integrat, cum este cel al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, specialiştii reuşesc, prin inter-consultări - pentru că de cele mai multe ori o boală este asociată cu o alta - să dea o soluţie medicală completă, cu instituirea unui tratament adecvat etiologic.

"Avem două ambulatorii, cel din spital şi cel înfiinţat în fostul CDT. În spitalizarea de o zi, pacientul este consultat în mai multe specialităţi medicale, face investigaţiile necesare şi primeşte rezultatul analizelor în aceeaşi zi. Am dezvoltat şi activitatea paraclinică cu laboratoare de analize medicale, cabinete de explorări funcţionale şi de radiologie, toate la un nivel ridicat, astfel că în cel mai scurt timp pacientul are diagnosticul corect şi scrisoarea medicală", a afirmat Ioan Mureşan.

Serviciile medicale se contractează, în continuare, cu Casa de Asigurări de Sănătate. Cheltuielile cu infrastructura sunt suportate de Consiliul Judeţean, în a cărui subordine se află spitalul, după descentralizare.

"În primul semestru al anului, am avut colapsuri financiare, totalizând 1,5 milioane de lei pentru servicii efectuate şi neacoperite de CAS. Unitatea are 200 de paturi, iar anual sunt spitalizaţi aproximativ 7.500 de bolnavi adulţi şi copii. Serviciul de gardă funcţionează 24 de ore din 24. În ambulator, în special, şi în spital intră, în medie zilnică, aproximativ 1.000 de pacienţi. Fluxul este extraordinar şi este normal să avem şi probleme financiare. Dar niciunul dintre pacienţii noştri nu a trebuit să-şi cumpere materiale sanitare sau medicamente în timpul spitalizării. În semestrul al doilea vom echilibra balanţa financiară, fiindcă prestăm servicii cu plată pentru unităţi private", a arătat directorul spitalului.

Cazuistica este diversă, dar frecvent cu pacienţi cu infecţii severe, cu meningite, gastroenterocolite, hepatite acute virale, infecţii de tract respirator, urinare, ale sistemului nervos central, endocardite acute infecţioase, leptospiroze, etc.

sursa: Agerpres

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News