„În 1978, directorul Bibliotecii Academiei, academicianul Sahnini[1] a spus: „aș vrea să pot regăsi informațiile cu sprijinul calculatorului și s-a adresat la ICI[2], la alt nume extrem de luminat, profesorul Mihai Drăgănescu, profesorul nostru al tuturor, care era atunci directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Informatică, informatician. Eram foarte tânără, în postura de șef de proiect la Biblioteca Academiei. Evident Biblioteca Centrală de Stat era într-o competiție profesională pozitivă cu Biblioteca Academiei. Am spus „nu se poate, trebuie să ajung și eu să mă informatizez și să informatizez produsele mele informaționale” din vremea respectivă și a obținut o finanțare din această clădire (Casa Presei Libere, fostă Casa Scânteii) știți că aici era Ministerul Culturii, cu foarte mulți ani în urmă. Astfel, am obținut o finanțare pentru informatizarea bibliografiei naționale carte și periodice și, în general, a întregului sistem. Acestea au fost primele acțiuni ale informatizării bibliotecilor, versiunea 0.” și-a amintit Doina Banciu.
A fost o mișcare internațională
„A fost o mișcare internațională generată de Library of Congress. Ei au fost primii care au făcut o bibliografie pe cartele perforate. Asta se întâmpla în 1964. Primii care au făcut un format de înregistrare a informațiilor bibliografice MARC (machine-readable cataloging). Era un fel de mișcare internațională atunci, de informatizare a bibliotecilor. După Library of Congress a fost Biblioteca Națională a Franței, apoi British Library, Biblioteca Lenin și treptat, treptat au trecut la trecerea pe calculator a acelor activități care însemnau rutină. Acesta a fost începutul. Acestea erau servicii care se făceau informatizat de către biblioteci, fără ca utilizatorul să vadă. Acesta vedea doar vedea că iese mai repede bibliografia națională carte, bibliografia națională periodice. Asta era treaba din culise. Interfața a început după 1990, când a venit o explozie a calculatoarelor. După ce Biblioteca Centrală Universitară a fost refăcută s-a trecut la un alt sistem, catalog online. Nu vorbim de digitizarea documentelor, scanarea lor, ci numai partea de cataloage online. Practic, trecerea de la a nu te mai uita la fișe, ci să caut online numele autorului. Este foarte important căci atunci s-au adoptat acele norme internaționale: ISBD (International Standard Bibliographic Description). Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a avut un rol foarte important în promovarea acestor standarde internaționale ISBD, pentru că ele organizau descrierea bibliografică în așa fel încât să fie independente de limbă, unde pun autorul, unde pun editura etc și după punctuație puteam să identific aceste lucruri. Eu sunt informatician, cunosc aceste lucruri pentru că a trebuit să formalizez informatic descrierile bibliografice în așa fel încât să pot să le trec pe calculator și să fie într-o formă unitară, ușor accesibilă utilizatorului.” a povestit vicepreședintele AOSR.
[1] Victor Emanuel Sahini (n. 30 august 1927, Galați – d. 14 iulie 2017, București) a fost un chimist român, membru titular (1990) al Academiei Române
[2] Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
