Societatea Română Alzheimer dorește ca prin organizarea Conferinței Naționale Alzheimer să transmită un semnal de alarmă factorilor decidenți, menit a conștientiza necesitatea unui ”program național de demență în România”. Lucrările Conferinței, dezbătute în perioada 23-25 februarie la Institutul Național de Statistică București, se vor axa pe cum ar trebui să fie elaborate strategii naționale care să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor cu demenţă si ale îngrijitorilor acestora, precum şi ale profesioniştilor din domeniu.
Întrucât, Boala Alzheimer și celelalte forme de demenţă sunt cel mai des diagnosticate în fazele tardive, organizatorii Conferinței Naționale Alzheimer și-au propus ca două dintre workshop-urile care vor fi susținute în perioada desfășurării lucrărilor - ”Cum să trăiești cu Alzheimer” și ”Boala Alzheimer – Boala întregii familii” -, să permită participanților să asculte direct, de la persoane diagnosticate cu demență, care le sunt nevoile, frustrările, în genere toată gama de probleme pe care le presupune boala Alzheimer, fie că este vorba despre felul în care au nevoie să fie îngrijiți și tratați cât și despre măsura în care problemele le sunt înțelese de către cei din jurul lor.
Unul dintre reprezentanții pacienților prezenți la aceste manifestări este Prof. Helga Rohra, autor al bestseller-ului "Stepping out of the shadow", care completează cu succes galeria speakerilor de înaltă ținută la multe conferințe medicale internaționale.
În România, din păcate, demenţa nu este considerată o problemă majoră de sănătate publică, în condițiile în care atât persoana suferindă cât şi îngrijitorii acesteia au nevoie constant de sprijin prin informare, sfătuire, sprijin moral, juridic dar și prin asigurarea continuităţii asistenţei medicale în cadrul unei reţele de servicii destinate persoanelor care suferă de această boală.
Deşi există un interes tot mai mare din partea medicilor specialişti (psihiatri, neurologi, geriatri) pentru a diagnostica un număr mare de cazuri în stadiile incipiente ale bolii, medicii de familie sunt mai puţin implicati atât în procesul de diagnostic, cât şi în cel de îngrijire, statisticile confirmând că dintre cele aproximativ 300.000 de persoane suferinde, doar 35.000 sunt diagnosticate.
Mai mult, forţa de muncă din sectorul serviciilor, din instituţiile de stat şi private este redusă și necalificată şi poate răspunde doar la aproximativ 10%-15% din cereri, neexistând servicii comunitare şi de îngrijire la domiciliu.
În acest context și cu ocazia acestui eveniment, Societatea Română Alzheimer își propune să tragă un semnal de alarmă în privința necesității elaborării unei strategii naționale coerente care să permită abordarea holistică a problemelor medicale, dar și a celor etice, personale, sociale și financiare pentru cele peste aproximativ 1.500.000 de persoane afectate direct sau indirect de această suferință.
Citește și:
Societatea Română Alzheimer: Avem nevoie urgentă de un program național de demență în România
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
