Consiliului guvernatorilor BCE a păstrat dobânda de politică monetară la nivelul zero, dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,25%, iar dobânda la depozite, care se aplică băncilor ce stochează lichidităţile în exces la banca centrală pentru o perioadă de 24 de ore, a fost lăsată la minus 0,50%.
De asemenea, oficialii au reafirmat că se va păstra 'nivelul actual sau mai scăzut' al dobânzilor până când inflaţia va tinde 'robust' către obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv o creştere a preţurilor mai mică, dar apropiată de 2%. Şedinţa de politică monetară de joi este ultima prezidată de Mario Draghi în calitate de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Momentul definitoriu al mandatului de opt ani al lui Draghi în fruntea BCE este o declaraţie a sa din 12 iulie 2012 când a anunţat că 'BCE va face tot ce este necesar pentru a apăra euro, şi credeţi-mă, va fi suficient'.
Această promisiune, însoţită de asigurarea că va cumpăra cantităţi nelimitate de obligaţiuni guvernamentale, dacă va fi nevoie, a calmat presiunile de pe pieţele financiare şi a salvat uniunea monetară de la dezastru. La şedinţa de joi a consiliului guvernatorilor BCE s-a alăturat, în calitate de observator, şi succesorul lui Draghi, fostul director general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care îşi va prelua atribuţiile de la 1 noiembrie.
Atenţia analiştilor se va concentra pe conferinţa de presă care urmează după reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE. Cu această ocazie, Draghi ar putea să fie întrebat despre disensiunile provocate la vârful BCE de ultimul său plan de stimulente monetare, care a generat unele critici deschise. La precedenta şedinţă de politică monetară, care a avut loc în data de 12 septembrie, BCE a redus dobânda la depozitele overnight până la minus 0,5%, de la minus 0,4%, şi de asemenea a anunţat o nouă rundă de achiziţii de obligaţiuni, în valoare de 20 miliarde euro pe lună, începând de la 1 noiembrie.
Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE au luat o decizie fără precedent de a critica în mod deschis pachetul de stimulente iar reprezentatul Germaniei în boardul BCE, Sabine Lautenschlaeger, şi-a dat demisia din funcţie, cu doi ani înainte de expirarea mandatului său, pe fondul criticilor faţă de ultimele măsuri de stimulare monetară adoptate de BCE. 'Unda de şoc provocată de deciziile din septembrie se resimte încă pe culoarele sediului BCE şi în titlurile din media', susţine economistul ING, Carsten Brzeski. Criticile exprimate faţă de planurile lui Mario Draghi au crescut presiunile la adresa lui Christine Lagarde pentru ca aceasta să încerce să reducă divergenţele de opinie atunci când va deveni al patrulea preşedinte al BCE, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
